Ce spunea Klaus Iohannis în campania pentru al doilea cincinal neconvingător la Cotroceni? Că România va cunoaște normalitatea doar atunci când Partidul Social Democrat (PSD) nu numai că n-o să mai fie la guvernare, dar chiar va dispărea de pe eșichierul politic în urma loviturilor aplicate „cu parul” de liberalii orbanieni și de aliații lor conjuncturali (useriștii ofticați, pemepiștii resemnați, aldiștii delabrați).
Ei bine, toate astea s-au făcut „păs cu păs” în favoarea democrației iohanniene și în defavoarea grosului românilor (câștigarea europarlamentarelor de către liberali, prelungirea contractului de chiriaș la Cotroceni cu încă cinci ani pentru prezidentul lucrului lamentabil făcut în primul mandat, demolarea prin moțiune de cenzură a Cabinetului Dăncilă și preluarea Executivului de niște liberali doar cu numele), dar mult promisa normalitate pentru țară și omul de rând încă n-a apărut.
Sau – mai știi? – pesemne că asta înțeleg prin normalitatea de pe aceste meleaguri președintele reales (cu peste 60% din jumătatea românilor prezenți la urne, ceea ce înseamnă taman 30% din totalul românilor cu drept de vot) și tovarășii săi: ca disponibilizările, prin înlăturarea adversarilor politici din posturile decizionale și prin comasarea ministerelor, să întărească spusa „Pleacă ai lor, vin ai noștri”, chit că cei mai mulți dintre noii înscăunați se ridică deasupra predecesorilor doar prin oribilul lor fripturism; că neobrăzatele pensii și/sau lefuri ale potentaților (politruci hapsâni, nelegiuiți și subanalfabeți, procurori ticăloșiți, magistrați corupți, generali izmănari, ciocoi unși cu toate alifiile necinstei) să fie tot mai insistent arătate cu degetul de ofuscații cârmuitori ai momentului, dar nimeni dintre ei să nu întreprindă nimic concret întru stăvilirea/demantelarea acestui uriaș jaf național „cu legea-n mână” (că, de, alde ăștia sunt atotputernicele rotițe ale statului paralel… cu presantele trebuințe ale milioanelor de nevoiași); că jenantele eforturi ale orbaniștilor nu se îndreaptă spre actul propriu-zis de guvernare (investiții, sănătate, educație, dublarea alocațiilor pentru copii, majorarea pensiilor, infrastructură etc.), adică spre obiectul de activitate pentru care își încasează lefurile, ci spre marota politică a alegerilor anticipate și a desemnării primarilor în două tururi, deși ei înșiși conștientizează (mă rog, nu toți) că respectivele obiective nu sunt câtuși de puțin prioritare în acest moment pentru țară și că înfăptuirea amândurora este practic imposibilă, atâta timp cât noua majoritate parlamentară pesedisto-udemeristă se opune anticipatelor și atâta timp cât primarilor liberali le surâd alegerile locale într-un tur.
Da, căci toți primarii în funcție vizează un nou mandat prin relațiile statornicite și prin cetățenii câștigați de partea lor, așa că-i lasă rece teoria demo(no)cratică a slabei reprezentativități printr-un singur tur de scrutin… Aceasta fiind nătâng-râioasa politică a liberalilor iohanniano-orbanieni, năstrușnicele declarații ale lui Rareș Bogdan sau „batistuța”, cum îl alintă realizatorul emisiunii „Starea nației”, nu puteau să fie decât după chipul cețos și puțina înțelepciune a acestei formațiuni.
Mai exact, îndată după ce s-a văzut în Parlamentul European și apoi prim-vicepreședintele Partidului Național Liberal (PNL), fostul jurnalist de trăncăneli la nesfârșit (unde-i sunt investigațiile?) a făcut cunoscut la diferite canale de tembelizare în masă că, aidoma lui Ludovic Orban în urmă cu vreo doi ani, este categoric împotriva primirii traseiștilor de către peneliști și că dacă, totuși, se va întâmpla acest lucru, atunci el își va da demisia!
Între timp liberalii au înghițit o droaie de „broaște râioase”, iar „batistuță” nici pomeneală să-și onoreze promisiunea făcută nu cu mult timp în urmă. Dimpotrivă, ulterior a încercat să dreagă busuiocul și să pozeze în victimă, ba chiar în erou de mucava cu întrebarea: „Credeți că-i ușor să treci prin așa ceva?”. Sigur, nu-i ușor nici să înghiți asemenea vietăți, de altminteri mai folositoare ca majoritatea politrucilor, și nici să tratezi cu cele care urmează să fie înghițite…
Treaba asta cu înghițitul broaștelor râioase îmi aduce aminte de splendida poveste Cei trei pitici din pădure a fraților Grimm, în care fata rea și proastă (sora vitregă a înzestratei oropsite) este blestemată de unul dintre piticii dezamăgiți de ea, ca după fiecare vorbă rostită să-i iasă din gură o broască râioasă, astfel hidoșenia ei moral-spirituală fiind de neascuns.
La liberalii orbanieni lucrurile stau de-a-ndoaselea: ei înghit broaște râioase, vasăzică se dau de ceasul morții să ascundă de alegători mizeriile politice din care speră ca mai târziu să tragă foloase.
–––––––––
George PETROVAI
Sighetu Marmației
19 ianuarie 2020