Muzica: jazz, raaga. Titlul: Cenuşa lui Eliade. Început: flutură păsări nasul lui Shakespeare Sulmona solimană. Continuă (teme): Agar fiere, fiu. Tot cu Medeea se vede din Tomis în Bălţi. Se împlinesc 2000 de ani de când Ovidiu ne-a venit în exil. Shakespeare se numi noul Ovid, iar acesta, D.H. Lawrence al antichităţii.Calambur vid m-a vidma.
Radha în Madura aurie. Din cuib în cuib nimic nimic de am îmbătrânit calic.
Sculptate-n Victoires Paris de Emmanuel Fremiet feciorii, arse, Jeanne şi Valery născute la Domremy. Ce n’est pas normal de chanter en public. Autant on emporte le vent gone with the wind – octosyllabe vieux proverbe francais en Villon. Nu m-aş franţuzi, bătrână zi, eliadi, colibi.
O recunosc pe Maytreyi avatar sacontal.
Şi regele chiriaş tatălui. Sun-o pe Viorica Navamalika.Uzi seceta pe litere Eliade, pe scurt matineu, texte citabile anume, poezia de mâine spre maci.
Bambu iambu muzic din exil blanduzic. Poemul Eliade pe necitite, cenuşă Chicago, ediţii moldovene,alamkarika scăpătat, cititul gangetic, fadoare versus fantasmă,o maşină din altă lume purtându-l mituri. Nimic din zilele, cărţile Eliade, chiar el s-o fi opunând.
Electrocutare Rudolf, Dominic Orăştiei, noi ai lui Zalomit, raaga yaman, raaga pilu, busuioc tulsi, canon hindus, raaga de seară serenitate.Te respiri zei de sunete, întrupările liniştii, norocul epifaniilor. Fiecare cu ale lui şi raaga te împresoară atman, sitar secerătorul macilor traducător de gitanjali. Blânde sunete de prăbuşire în dharma dansantă.Tabla-n tropot pe sitar de întoarcere în valuri, staţi nedestructuraţi trăznet pe raaga Eliade.Argonauţi din raaga întorcându-ne drum cosmică rugă.
Orga mascată în sitar invitaţie avatar , nemaitristeţe amar. Nu mai confunda comunismul cu Eminescu. N-ai plâns de două zile, lumânare aprinsă. Cenuşa lui Eliade ai zis poemului. Mă întreba Mrinal Sen ce face Mircea. Orgie David, rugăciune Kahlil, devi Mircea, cenuşă George. Al câtelea revers, lumină de întors, Kalypso apokalipso, mritior ma amritam gamaya.
CENUŞA LUI ELIADE
flutură păsări
nasul lui Shakespeare
Sulmona solimană
cum odinioară
cu terifiere
fredonam la gară
pe Agar fiere
a sfinţit troiţă
într-o grădiniţă
copila-i muri
troiţa sfinţi
vale o lungi
se dinamitează floral catacreza
o reţea preacucernici din insolaţia aceasta
refren hai-ku snobism fenician
alfabet din nord balast în balastieră
ce de neant amar de clar
tot cu Medeea se vede din Tomis în Bălţi
nu ştiu ei să citească din mine copiilor
zid pe nespurcare tristeţe întrebată bariu armată
vid m-a vidma bordelează nedemolabil dacă
monumentalizacă
traiul vetrei pe vătrai
mie-mi dai cai de mai
îngânând în gând cantarida
derviş orb nisip color
înfloare floarea de cireş
în Marakesh
pe centură scăpărăm scăpăm pădurea
respectul facerii de şcoală rurală
cap ochios capuchehaie ne-am fi înţeles
orice cuvânt o nălucă dinspre Eminescu
spre Blaga ea tânără se simţise până orbise
n-am automobile în literatura mea
n-am nici o amărâtă de Dacie
cu fără casa domnească de grab’
Kalidasa Ovid mutându-l agoniei tomitane
Calatis de câte ori din Tomi vizitat-au
orb iadubluin
Elena Constantin
11 moarte
Stratford Itacarte
marinărie molie
israelie anatolie
cârciumă corabie
mormântului sabie
scato telegraf
Narnia perdaf
cântul de-a doua
înoată roua
toate în una
mării săruna
întunecă-te-ne
pe vapor cânte-ne
caută-ne atol
ocean mototol
Ulisse pe Walsh cu
Ilie Ilaşcu
marea stă insula merge
cum purcese Circe cerge
nat amânat limbi
în cotruţă înnimbi
nici un pensionar fără două maşini
un mercedes şi un volvo beduini
muy bătuţii din pays
salve paradis proscris
la miezul nopţii începu
şi după două ore du
nu e neplată
din Ulisse Bloom
suit pe lopată
albumului scrum
cititul Brâncuşi
literelor daltă
dublinezi aduşi
din Itaca-alaltă
your god nu mnezeu
mă-tii-n examen
Salome mrejeu
tare mare amen
ştii cât câştigă
cerşetor în New York
la Washington rigă
nu Circe nu porc
mai pe o pagă
rapiţa scuture
iapa şontoroagă
sub fluture
mâna pe ea don’t
worry Helespont
din cald în frig
Homer Joyce ligue
lui Shakespeare
în cimitir
cartea iar furată-n car
îmi cărai pe vătrai
întârziind ţi-e mama
şi mai pe ducă Yama
Savitri duşcă Duică
ia-l lui Yama să fii muică
nici Alcesta nici acesta
plouând până-n Budapesta
ce vorbeaţi fără auz
găgăuzului havuz
un nebun printre nebune
obscenei şi mătrăgune
bine de închini sivini
Ruben pe eminescini
ba un film ca după Joyce
Bloom din Odiseu eroi-s
om citi printre magneziu
Picu Angelu Sileziu
Radu Anghel Gheorghe Anghel
constantinelen arhanghel
why don’t glonţ
out prin bagabonţ’
aşa se ajută prieteni
întorcându-ne altminteri
strecuri miercuri
verso herculi
versus Cressus
spartani spartbani
ce-om vorbi de mi te spui
speza Potomacului
zborul podului
nodul glodului
cât asfalt catafalc
în picioare mă calc
har Harrare
Cioran internet
a câta cenzurare
get berechet
păpălugă
saramagă
româneşte
lovidragă
Creuza cui mă pui în cui
dinga-linga spală templu
Radha în Madura aurie
tafta de sânge postverbal
am la mijloc India
vot din Australia
alţii de-o limbă cândva
fără apărări mata
teascuri în dosul secetei încărcaţi
în harabale vasele goale pline
o huire piepturile duhuire şesurile
chiar maică băsma pe scândură
bice apa morţilor mâini pumn
de fulgi ne cernem trestii
ziduri sforăind cutremurăm
suntem studenţii din Balaciu
la timp primăvară toamnă tractorul
în şanţ împachetate petunii
pe lac şi ai nimănui o lebădă
te măritaşi cu oxidatul
din cuib în cuib nimi nimic
de am îmbătrânit calic
cât de urât ţi-am scris
de ispăşesc şi-n vis
folosirea cuvântului regn
te-am ştiut în cămăruţa podurilor
pe foi de ceapă de apă groapă
clatină-mă de-o amintire
stai nu mai trăi numai aci
te-o înşfăca amintirea altcuiva
te poţi întâlni de te ţii
mai şi pleci în America
vezi-te în cotlon depresie
copilărească binefăcătoare
Michelle în poză de nu Morgan
om avea deopotrivă priveghi
ce vezi
priveghezi
ajungi
în dungi
cauţi mouse
în repaus
m-aş apuca
în dodii mda
parcelă
nacelă
claxonaţi
cât mai
sunteţi
în viaţă
în aşteptare
radio oprit
ascultând
lehuzia
renunţă mersul mării închegarea
mirosului din lift în discriminare
măslinul la nevedere
orbul zidului mângâiere
să nu fi fost înşine
mirosul dimpotrivă
dacă nu de vişine
culoare olivă
caşti oligofrenie arvună
de la fereastra cealaltă
ne aşezasem cunună
pe duşmanii din baltă
demonstraţie de salvare
cu ce nu te mai las
n-are mama fată mare
şi poliţia la pas
ciublu cotac parcă vierme
liliac aprins printre terme
îmi mai şi pocneşti ocnă
de-o împletim bocnă
cum nu mi-ar prii
axoni mitocondrii
glorie nenuntite
ariene hitite
sculptate-n Victoires Paris
de Emmanuel Fremiet feciorii
arse Jeanne şi Valery
născute la Domremy
ajunsă-n exosferă fata bău vin
lavandă după la ballade irlandaise
ce n’est pas normal de chanter en public
Bonnard încă o tuşă tabloului său din muzeu
autant on emporte le vent gone with the wind
octosyllabe vieux proverbe francais en Villon
nu m-aş franţuzi bătrână zi eliadi colibi
o recunosc pe Maytreyi avatar sacontal
şi regele chiriaş tatălui
până mâine până la drum înapoi
sun-o pe Viorica Navamalika
floare de buric impronunţabil
s-ar terfeli părinteasca algă aglutina
uzi seceta pe litere eliade
n-am ajuns sub aripa asfaltului
până nu ne globalizarăm atâtica
incolorei creanţe calc darul
de ritm în viroage
vidma avidă dravidă
cum se mai îngustează sudul
tu-n Thule eu-n Ushuaya
ne-am ţine de mână de vorbă
ne-am curăţa în fiord
pe ale tăcerii schiuri
am năduşi în ploaie mâine
fără nici o ştire pieţari
anunţul anti Vajpayi
comunişti avem şi noi
de-am plecat brusc
precum şi din Sahytia
de a ne aminti groapa
alergaţi după mine
ce mai piuiam pe cant
Eliade pe scurt matineu
texte citabile anume
poezia de mâine spre maci
să dorm singur tăcut
până la atelierul
specializat din cimitir
ni s-a interpus odalisca
eram mai indieni
mai o piatră mai un cap
de n-oi citi nescris
soarele stării umbra cătării
nu ne mai închidem în bufniţă
nu mai bufnim liniştea
ce-ţi şi destinasei temple
pe cine oi mai invita
lăsatul la voia nvăzutului
din orbi în mai orbi
împământându-ne somn de veci
şi tu ce atâta bună-voie
către convalescenţa predestinată
de n-ar fi înghesuială aici să
te mai însemn să spun
pe loc plonjon alfabet
nici nu te văd te aud bârfit
în cunoştinţa prieteniei
mnesis pe săturate
întru numele domnului
ne-om evenimentiza în pustiu
uneori mă văd adiind home schooling
mi-am vorbit sufletul devălmaşilor
ecouri inverse de vers debarcat în Anvers
cum ne-am răpune întâlnirile
date peste cap insolaţie
Berenstein pe sexul Hilary
şi ce mai doreşte Băsescu
Torijos Ceauşescu Saddam
ce mai asasinăm globilor
la bal în globalitate
asemuisem neajunsul
calchia-vom tradiţie placentară
înghiţită în ascuns cum
ne-am da de ceasul viitorului
văd şi săptămâna neplatnică
bambu iambu muzic
din exil blanduzic
asta ne costase
carne fără oase
poemul Eliade pe necitite
doctoriţa repetă n-avea ăla bani
cenuşă Chicago ediţii moldovene
australienii te cer din America
alamkarika scăpătat cititul gangetic
mâncare de orez cu ceapă simboluri de rupt dinţii
mâncată ruptoare fadoare versus fantasmă
o maşină din altă lume purtându-l mituri
vorbiţi că nu suntem animale avem nume
nu s-ar demitiza cu niciunul din noi
râdeai cu evreii în parte cât că Saul
a mai răsturnat de un pol sacul budhic
încă vampir Vetala
scriindu-ţi scrisului
visându-te visului
staţia Constantin Brâncoveanu
nimic din zilele
cărţile Eliade
chiar el s-o fi
opunând lasă
ipocrita critică
să sporadizeze
minciuna
recunoaşterii
nu ne-avem nevoie
nici frumuseţe
piesa nici atât
ah prietenii mei
electrocutare Rudolf
Dominic Orăştiei
noi ai lui Zalomit
raga yaman raga pilu
busuioc tulsi
canon hindus
raga de seară
serenitate
persoană continuitate
unul din o mie şi nu eşti
sunetele te caută
în cunoştinţă de păcat
încă în yaman
pe swastika
prosperităţii
fără Hitler
te respiri
zei de sunete
întrupările liniştii
norocul epifaniilor
fiecare cu ale lui şi raga
te împresură atman
sitar secerătorul macilor
traducător de gitanjali
blânde sunete de prăbuşire
în dharma dansantă
mai şi plecaţi la meci
de aplauze Mircea
tabla-n tropot pe sitar
de întoarcere în valuri
staţi nedestructuraţi
trăznet pe raga Eliade
copii pe mai târziu
acestei plaurări
câte respiraţii
prepărinteşti
argonauţi din raga
întorcându-ne drum
cosmică
rugă
părinţii
Gita
Kurukshetra
raag
în mintea sălciilor
nu-n palme nu acum
răgălie
răcărie
orga mascată în sitar
invitaţie avatar
nemaitristeţe amar
chiar ce facem cu timpul
cum de ţi-ai ars
partiturile sub
de profanare radiaţii
uite sonorizarea mântuirii
mangalam
lume la meci
tu scrum
noi acum
conversatori
eliadini
avatari
în gol
nu mai e o afacere
dacă ar fi s-ar face
Eminescu e cel
mai puţin de jelit
nu mai confunda şi tu
comunismul cu Eminescu
zdiarenţe eliadenţe
toate s-au spus
n-ai plâns de două zile
lumânare aprinsă
poate vine Măridevi
şi nu găseşte drumul
sora broască mierlă nască
Ru devi oul Olt Rouault
el scrie că n-ai voie
ce mai ţii minte
cenuşa lui Eliade
ai zis poemului
mă întreba Mrinal Sen
ce face Mircea
mi-e nor până la hărţi
ar mai fi ori altcineva
n-ar lipsi nimeni
din cenuşa dumneata
orgie David
rugăciune Kahlil
devi Mircea
cenuşă George
al câtelea revers
lumină de întors
Kalipso apokalipso
mritior ma amritam gamaya
––––––––
Dr. George ANCA
București