Florin-Cezar CĂLIN: Secunda mea și-a ta de nemurire…

Secunda mea și-a ta de nemurire…

 

– Eu n-am să-ți cer iubito izbăvirea!,
(cum n-am să-ți cer puțină fericire).
dar totuși îmi păstrează … amintirea,
… pentru secunda mea de nemurire.

”- Cât timp i-am fost iubirii tale sclav!”,
… nu am simțit decât … miros de ură.
dreptatea mea a fost un drept bolnav,
… ca să-l reții la tine-n bătătură.

Nu am să-ți cer eternitate multă,
ci să mă înțelegi, dându-mi dreptate.
… că dragostea-mi … de-acuma-i o ”recoltă”,
în visul ce-i demult … normalitate.

– Puțina înțelegere ce-o am!
mi-o-mbracă în cuvinte, s-o pot duce.
acolo-n zare … unde mă credeam,
… sămânță pusă în pământ propice.

Tu să nu crezi că-ți cer să te înduri,
… de sufletu-mi, ce încă mai tânjește.
(pe magma însetatelor călduri),
… după iubirea-ți … care putrezește.

Fărâma mea de grijă pentru tine,
… în trupul meu străin, nu mai mocnește.
veni târziu și ziua pentru mine,
când dorul meu tăcut … te părăsește.

– Eu n-am să-ți cer iubito izbăvirea!,
(cum n-am să-ți cer puțină fericire).
dar totuși îmi păstrează … amintirea,
… secunda mea (și-a ta) de nemurire

—————————————

Florin-Cezar CĂLIN

2 februarie 2019

Lasă un răspuns