Secunda mea și-a ta de nemurire…
– Eu n-am să-ți cer iubito izbăvirea!,
(cum n-am să-ți cer puțină fericire).
dar totuși îmi păstrează … amintirea,
… pentru secunda mea de nemurire.
”- Cât timp i-am fost iubirii tale sclav!”,
… nu am simțit decât … miros de ură.
dreptatea mea a fost un drept bolnav,
… ca să-l reții la tine-n bătătură.
Nu am să-ți cer eternitate multă,
ci să mă înțelegi, dându-mi dreptate.
… că dragostea-mi … de-acuma-i o ”recoltă”,
în visul ce-i demult … normalitate.
– Puțina înțelegere ce-o am!
mi-o-mbracă în cuvinte, s-o pot duce.
acolo-n zare … unde mă credeam,
… sămânță pusă în pământ propice.
Tu să nu crezi că-ți cer să te înduri,
… de sufletu-mi, ce încă mai tânjește.
(pe magma însetatelor călduri),
… după iubirea-ți … care putrezește.
Fărâma mea de grijă pentru tine,
… în trupul meu străin, nu mai mocnește.
veni târziu și ziua pentru mine,
când dorul meu tăcut … te părăsește.
– Eu n-am să-ți cer iubito izbăvirea!,
(cum n-am să-ți cer puțină fericire).
dar totuși îmi păstrează … amintirea,
… secunda mea (și-a ta) de nemurire
—————————————
Florin-Cezar CĂLIN
2 februarie 2019