Destinul tău de-a fi femeie…
– Iar îmi joacă orizontul, festa re-ncarnării tale!,
… ne-amorțește noaptea pașii înspre desele solstiții.
râcâi bruma de concluzii, în absențe neletale,
… sau iluzii nenăscute … din placente cu soluții.
”- Tu n-auzi urlând șacalii Luna noastră peste lacuri?”.
… sau cum cetini se desfac când ne pierdem urma-n ere?.
imposibila ta nuntă … poate să dureze veacuri!,
… până vine tot Infernul, ce-l deții … la Înviere.
– Aruncăm ca pe grenade, stelele, peste orgolii!,
(urși flămânzi pornesc să guste plânsul nostru de martiri).
… mă tot bântui cu sărutu-ți … prelucrat în teritorii,
sau mă sperii că iubirea … spintecă din nou trăiri.
Noi la polii existenței … am ucis copii de sânge,
… să uităm de tragedia sfinților ce-am răstignit.
(din ofranda cea păgână care și acuma plânge),
fuge bezna ignoranței … spre albastrul Infinit.
Fuga ta cu dânsa-n brațe și cu soarele-n priviri,
(e dovada că din noapte se va face totuși ziuă!).
… când discipolii speranței (pe moment) și-or aminti,
că iubirea ta diurnă nu va ”bate apa-n piuă!”.
—————————————
Florin-Cezar CĂLIN
14 mai 2019