Rămâneți în case
Ştii, în seara asta nu mai am cuvinte,
Stau agățată de un colț de cer,
Speranțele sunt strai de rugăciune,
Pentru toţi cei ce singuri şi absurd pier.
Vezi, a reîntinerit acum toată natura,
Nu sunt priviri în ea să se întâlnească,
Lumina se revarsă din ram plin de floare,
Nu-s îndrăgostiți amorul să-şi şoptească.
Libertatea este azi în totală carantină,
Privirile sunt aruncate prin fereastră,
Paşii sunt urmăriți de-un om nevinovat,
Iar celor dragi le e teamă să-şi vorbească.
Natura azi ne-a declarat război,
Ea singură planeta stăpâneşte,
Privim neputincioşi cum virusul
Ca un păianjen pânza-şi rostuieşte.
Păsările astăzi stăpânesc văzduhul.
Ieri se ascundeau de avioane-n larmă,
Azi se iubesc nestingherite în arbuşti
Şi-şi ciripesc de dragoste fără teamă.
Nu mai cad bombe în culori şi stele
Şi nici pucioasă arsă ce îneacă-n scrum,
Nu mai stau în frică deasă şi nu mai tresar,
Îşi împărtăşesc amorul pe alb caldarâm.
Privesc a neputință şi a durere amară,
Restricția se răspândeşte din televizor,
E o planetă întreagă-n întrebare,
Răspunsul nu-i şi nu-i nici… ajutor.
Înfloresc primăveri pe tâmplele din crânguri,
Convoaie-n gând se duc spre înalte zări,
Bunicile privesc cu resemnare şi triste,
Metrul e lumină-n ale lor scurte cărări.
Stau sufletele tinere baricadate-n halate
Să lupte-n neputință pentru viața mea, a ta,
Supuşi în orice clipă la grea contaminare
Şi-acasă îi aşteaptă cei dragi după perdea…
Ştii, în seara asta nu mai am cuvinte,
Stau agățată de un colț de cer,
Speranțele sunt strai de rugăciune,
„Rămâneți sănătoşi!” e singurul îndemn.
———————————
Eugenia BUCUR
Slatina
23 martie 2020