E dimineață
E dimineață
În altă viață,
Dansează îngeri
Dans din Lumini,
Te prind în horă
Te înconjoară
Și-n dimineață
EU-l mi-aduni.
E dimineață
În altă viață,
Roua mă spală
Vântul mă șterge
Din gânduri negre,
Din dor suav
Și mă aşterne
La tine în prag…
E dimineață
În altă viață,
Sosesc cocorii
Din nori de plumb
Și-ți cântă-n suflet
Prin vis de stele,
Cânturi suave
Din necuprins
E dimineață
În altă viață….
Adorm pe-un val
Mi-e dor de tine mare, val cu val
Și parcă-mi vine să m-ascund în tine,
Dar nu știu jocul ce deși-i banal
Mă trece simplu, prin făpturi marine.
Un val se-ascunde sincer dup-o noapte
Și strigă de sub, zbucium înspumat ,
Că jocul nostru, nu-i pe aşteptate
Din viața mea, de val, învolburat.
În jocul său năstrușnic, roi de stele
Aleargă-n ape, fără de lumină …
Iar unele pe boltă, ce se cred rebele
Îmi întind mâna, doar în joc să vină.
Dar jocul mării cum să-l mai trăiesc
De eu cu ea, nu ne găsim prin soartă.
Ajută-mă prin timp ,că-nnebunesc
În jocul ei, doar marea se vrea moartă.
Și știu și vreau un joc ce m-a durut,
Un joc în care par că nu am minte.
Și-n care eu, deși nu am prea vrut
Adorm pe-un val, din chipul ei fierbinte.
Cât să n-o mai plângă
Cu mâna la gură şi speranța stinsă
Inima le bate, tot în partea stângă.
Iubirea din suflet ce-i tot mai aprinsă
Lacrima în pâine, ca să n-o mai plângă.
Rezemați pe garduri, triste şi pustii
Baticul din lână, prin ucise vise,
Cu ochii cât zarea, după ai săi fii
Ce-au uitat de dânsa , din poveşti nescrise.
Pe un colț de suflet, caută-n destin
Vrea să se ascundă și să moară-n munți.
Clipe ce pe urmă din trecut mai vin
Murmurul durerii nu poți să-i asculți.
Cu bagaju-n cârcă se ascund prin dor
Toată-agoniseala le rămâne-acasă.
Munți-s cimitirul, în care ei mor
Cei plecați în lume, nici nu le mai pasă.
Și cu greutate prin speranța stinsă
Inima lor bate, tot în partea stângă .
Iubirea din suflet, pare tot mai ninsă
Strâng lacrima-n pâine, cât să n-o mai plângă.
–––––––––––
Emma POENARIU SERAFIN
11 iulie, 2018