DUMNEZEU ESTE IUBIRE
Dumnezeu este iubire,
Drumul spre desăvârşire
Este viaţa-nemurire,
Dragostea făr’ de-asfinţire…
Dumnezeu este iubire,
Credinţa întru slujire,
Nădejdea făr’ de-amăgire,
Sufletul în izbăvire…
Dumnezeu este iubire,
Calea în neprihănire,
Slava întru mântuire
Şi mintea făr’ de orbire…
Dumnezeu este iubire,
Cuvânt în Buna Vestire,
Lumină făr’ de clipire,
Raiul plin de preaslăvire…
Dumnezeu este iubire
În magnifica zidire,
Crucea pentru răstignire
Învierea-n fericire…
Dumnezeu este iubire…
NAŞTEREA DOMNULUI
Astăzi se naşte Cerul pe Pământ,
Cuvântul e mai sus de orice gând,
Iar universul respiră doar iubire,
Căci Bethleemul aduce mântuire…
O, Doamne, acum Te naşti cu muritorii,
Iar vestea ce o dau păstorii
Se-aude clar de-acum şi până-n veac,
Căci toate în lumină se prefac…
Azi, Însuşi Dumnezeu se întrupează
Iar îngerii din Cer Îl venerează,
Căci pântecul rodeşte atât ade sfânt-
Eternul şi preasublimul legământ!
Iisus e cel mai viu sfânt Cuvânt,
Fecioara îmbracă lumea-n nou veşmânt,
În dragoste ne naştem azi cu toţi,
De-apururi, Doamne, pe braţe Tu ne porţi…
NAŞTEREA MAICII DOMNULUI
Azi Nazaretul binecuvântat
Cu Dar din Cer s-a înveşmântat,
Căci Însuşi Dumnezeu Cel Sfânt
Îşi vede Mama pe pământ…
Maria e numele ei
Şi-i cea mai sfântă-ntre femei,
O lume-ntragă o slăveşte,
Iar pământul se sfinţeşte…
Smeriţii Ioachim şi Ana,
Chiar acum strigă Osana!
Fiica lor e mama-lumii,
Împărăteasa luminii…
O, Doamne, Ţie-ţi mulţumim,
Azi Cerul a născut sublim,
Regină Sfântă pe pământ-
Dumnezeiescul legământ…
EU SUNT DOMNUL DOMNILOR…
A întrebat cel senin la inimă zicând:
Unde eşti Doamne?
Şi a primit răspunsul…
În neumbra umbrelor
Şi în pleoapa stelelor,
Din scâncetul pruncilor
În sprânceana zorilor…
Din plânsetul văilor
Până-n vârful munţilor,
În lumina ochilor
Şi-n plămada viselor…
Din mustrarea norilor
Şi fulgul zăpezilor
În dospirea ploilor,
Zorii dimineţilor
Până-n floarea florilor…
Sus pe fruntea astrelor
Lacrima îngerilor,
În apusul nopţilor
Bucuria sfinţilor,
Rodul rugăciunilor…
Inima Cerurilor
În măduva mărilor….
Şi Cine eşti Tu Doamne?
A mai întrebat el…
Eu Sunt Domnul Domnilor
Plinirea veacurilor,
Slava bucuriilor,
Raiul fericirilor…
Eu Sunt Domnul Domnilor,
Credinţa credinţelor,
Lumina speranţelor,
Dragostea dragostelor….
Eu Sunt Domnul Domnilor,
Creatorul tuturor,
Mintea luminaţilor,
Flacăra luminilor,
Scăpătatul relelor…
Eu sunt Domnul Domnilor
Tăria puterilor,
Iubirea Iubirilor
Din miezul Cerurilor…
SFÂNTA TREIME
Tatăl, Fiul şi Sfântul Duh – Treimea Sfântă!
Respiră întregul univers lumina blândă,
Iubirea nu-i iubire fără de Treime
Şi viaţa este viaţă numai în Unime…
Căci Dumnezeu din Cer e Unic în fiinţă,
În ipostasuri Trei, suprema conştiinţă!
Şi tot ce e ştiinţă există prin Ei Trei…
Splendoarea într-o fiinţă- e imnul dragostei!
Magnifica Treime dă fericirii sens,
Unimea în Treime e viaţa în consens,
Căci raiul întreg prin Dumnezeu grăieşte:
Lumina Cea de Sus Treime se numeşte!
POGORÂREA SFÂNTULUI DUH
Suflare de viaţă pentr-un Sfânt Legământ
E Ziua cea Mare, pe aripi de vânt
Căci Duhul coboară pe bulburi de foc,
În Ziua cea Sfântă ce vine ad hoc.
Iar Sfinţii Apostoli litanii rostind,
Privesc în credinţă pe Duhul venind
Pe creştete alese-sunt oaze de har,
Cetatea cea Sfântă ce n-are hotar…
Şi plini de Duh Sfânt în grai nou vorbesc,
Pe Domnul Hristos Îl propovăduiesc,
În limbile lumii se-aude profund
Cum Vestea cea Bună se-nalţă curând…
Iar Petru verhovnicul cu glasul de clopot,
Cuvinte profetice rosteşte în ropot:
Hristos este viaţa şi moartea nu-i moarte,
Prin El de iubire în veci avem parte!
Biserica azi în Duh Sfânt se zideşte,
Cuvântul promis chiar acum se-mplineşte,
Popoarele lumii Treimii slujesc:
În Tatăl, în Fiul şi-n Duhul trăiesc…
ÎNDRĂGOSTIT DE DUMNEZEU
Eu m-am îndrăgostit de Dumnezeu
Şi fluturi zboară prin sufletul meu,
Am inima un rug aprins în Cer
Şi tălpile fierbânde chiar prin ger…
Iar noaptea naşte sfânt în zori de zi
Pe vălul astrelor doar miez de zi…
O, Doamne Te iubesc atât de mult,
Căci viaţa nu mai este acum tumult…
Cu tine sufletul îmi este rai
Şi drumul presărat cu flori de mai,
Iubirea Ta mă ţine în mister,
Iar văile sunt cale către Cer…
Eu Te zăresc în miezul stelelor,
Tu mă iubeşti din pleoapa zorilor
Şi fluturi zboară prin sufletul meu,
Căci m-am îndrăgostit de Dumnezeu…
SFINŢII
Sfinţii lui Dumnezeu sunt luceferi înalţi cât Cerul,
Prin dragostea lor se-nvederează Adevărul,
Cântă tot raiul cu măreţia vocilor sale,
Căci Dumnezeu prin sfinţii Săi primeşte osanale…
Sfinţii lui Dumnezeu sunt munţi ce răsar dintre văi,
Câmpii nesfârşite de maci în zile line de mai,
Magnifice stele aprinse spre viaţa de veci,
Oaze pline de flori în iernile străine şi reci….
Sfinţii lui Dumnezeu, prooroci şi ierarhi preaînalţi,
Apostoli, mucenici şi pustnici-sunt Părinţi preasmeriţi,
Cuvioşi şi Cuvioase – prin ei raiul noi vedem,
Mărturisitori şi îngeri – cu ei mântuire avem…
Sfinţii lui Dumnezeu sunt liant între Cer şi pământ,
Pricesne în liniştea serilor purtate de gând,
Ei sunt călăuze eterne ce ne fac să iubim
Pe Maria Fecioara şi al ei Fiu, preasublim…
SĂ IUBEŞTI TOT CE E SFÂNT
Să iubeşti tot ce e sfânt
Şi să nu pierzi niciun gând
Ce te duce la izvor
Unde-i Domnul Domnilor…
Să gândeşti tot ce-i frumos,
Să rimezi prealuminos
Cu întregul univers
Ce se strânge într-un vers…
Versul e-n Cuvântul Sfânt,
Un sacru Aşezământ,
E în Logosul cel Mare,
Domnul făr’ de-asemănare…
Să vorbeşti prin Duhul Sfânt,
Sfântul Acoperământ,
Cu Tatăl preaiubitor
La răscrucea zorilor…
S-o iubeşti pe Precista,
Sfânta şi Luminata,
Ea e Maica maicilor,
Izvor al izvoarelor…
Să nu uiţi că eşti din lut
Şi că trupul tău e mut
În faţa sufletului-
Lumina pământului…
Să iubeşti tot ce e sfânt,
Crucea-ţi este legământ,
Prin Domnul Iisus Hristos
Dumnezeu prealuminos…
RUGA ÎNGERILOR
Sărutul copiilor
De pe miezul florilor
Şi privirea zorilor
Din malul visurilor,
Se înalţă cu mult dor
În ruga îngerilor…
Raiul rugăciunilor
Din mintea smeriţilor
Şi inima drepţilor
Pe tărâmul sfinţilor,
Se înalţă cu mult dor
În ruga îngerilor…
Steluţa zâmbetelor
De prin ochii pruncilor
Şi drumul speranţelor
Din vederea orbilor,
Se înalţă cu mult dor
În ruga îngerilor…
Urcuşul monahilor
Spre oaza luminilor
Şi floarea zăpezilor
Din creierii munţilor,
Se înalţă cu mult dor
În ruga îngerilor…
Dumnezeu Cel iubitor
în aluatul milelor
Şi Măicuţa maicilor
Din pâinea sărmanilor,
Se înalţă cu mult dor
În ruga îngerilor…
SCHIMBAREA LA FAŢĂ
Se Schimbă la Faţă Fiul luminii
El, Domnul străluce în haina iubirii,
Taborul se naşte cu slavă în dar,
Pe piscuri de maluri-limane de har…
Triada de-apostoli priveşte-n azur,
Cum Cerul pogoară atâta de pur,
Lumini ce provin din lumina de Sus,
Pe Faţa cea Sfântă şi făr’ de apus…
Ilie şi Moise proclamă vestind
Pe Domnul Iisus Păstorul cel blând,
Lumina-i Lumină din Cerul Preasfânt,
Cu razele pure neatinse de gând…
Petru şi Iacov şi Ioan cel frumos,
Ucenicii de taină ai lui Hristos,
Privesc cu uimire pe Domnul cel Sfânt,
Căci Chipu-i lumină pe-ntregul pământ!
Şi Faţa Lui sfântă ne luminează,
Toată zidirea o binecuvintează,
De-a pururi pe Domnu-l ador,
Lumina nestinsă-sus pe Tabor…
APUSURI DE NOPŢI
Văd pâlcuri de stele înalte cât munţii,
Prin văi se coboară capcanele minţii
Soarele picură cristale pe cer,
Zăresc noi lumini mutate-n mister.
E noapte acum, dar luna e-n soare,
Şi vara topită se scurge-n grandoare,
Spre culmi înălţate de zmeie în vânt
Pe margini albastre uitate de gând.
Iar zorii cuprinşi de priviri nelumeşti,
Mă ţin în candori din lumi de poveşti,
Apusuri de nopţi cu serafice porţi,
Spre cruguri înalte – magnifice bolţi.
Peste noaptea cea albă dimineţi înfloresc,
Peste câmpuri de-amurguri lumini strălucesc,
În zorii de viaţă nestinşi de apus,
Dimineţile urcă de Sus tot mai Sus…
ADORMIREA MAICII DOMNULUI
Ridică-te la Cer tu Maică preacurată,
Icoană aleasă-n rai de sfinţi înconjurată,
Căci Adormirea ta e înviere sfântă
Şi Paştile de vară- o, Maică luminată!
Tu ai purtat în pântec pe Dumnezeu Cel Sfânt,
Onoare pentru lume mai sus de orice gând,
Nemărginitul falnic vesteşte într-un cuvânt,
Slavoslovind în tihnă mai sus de orice cânt…
Iar moartea ta e viaţă şi imn al dragostei,
E soare-n miez de iarnă în zvon de clopoţei,
O, Maică luminată, credinţei sfânt temei,
Desăvârşită mamă şi cinste între femei…
Prin Adormirea ta Biserica vesteşte
Că Fiul tău cel Sfânt pe toţi ne mântuirşte,
Plecarea ta la Cer e bucurie aleasă,
O, pururea Fecioară a Cerului mireasă!
ÎNĂLŢAREA SFINTEI CRUCI
Acum se-nalţă Crucea Domnului,
Spre crugul cel înalt al Cerului,
Golgota astăzi saltă cu mult dor,
Blagoslovind sfântul odor!
Elena, Sfânta Împărăteasă,
Se-nveseleşte evlavioasă,
Căci Semnul pătimirii lui Iisus
E binecuvântarea cea de Sus…
Minune mare astăzi s-a făcut
Şi Crucea Domnului au cunoscut,
Poporul strigă slavă din rărunchi,
Iar preoţii se-aşează în genunchi…
Macrie, ierarhul locului,
Smerit înalţă Crucea Domnului,
Lumina-i pururi în Ierusalim,
Iar noi sub Semnul Sfintei Cruci trăimŞi
tot prin el în veci ne mântuim!
ÎŢI MULŢUMESC DOAMNE…
Îţi multumesc Doamne că sunt,
Căci dimineaţa îţi simt suflarea lină
Ce-mi dă lumină din lumină,
Şi-mi pui la inimă ochi mulţi
Să-ţi pot vedea Cerul cu sfinţi…
Îţi mulţumesc Doamne că văd,
Când soarele-Ţi dă slavă răsărind
Şi stă pe cer cu razele tânjind,
Ca în genunchi spre rugă asfinţind…
Îţi mulţumesc, Doamne că plâng,
Că-n lacrimi Tu îmi pui balsamul sfânt
Să-mi recunosc îngerul blând,
Ce-mi spune-n gând
Că nu sunt singur pe pământ…
Îţi mulţumesc Doamne că Eşti,
Căci fără Tine „sunt” nu are sens,
Iar „a iubi” e doar o şoaptă-n vânt…
Îţi mulţumesc,
Doamne, că sunt…
ZIUA ÎNVIERII
Cât de frumos eşti Doamne în haina Învierii,
Din viaţă Tu dai viaţă în pragul primăverii,
O lume întreagă cântă- Hristos a înviat!
În ziua cea mai sfântă – Adevărat a înviat!
Lumina străluceşte în Cer şi pe pământ,
Şi pâlcuri de iubire ne-alintă în dor sfânt,
Iar îngerii din Ceruri slavoslovesc cucernic:
Hristos a înviat! E adevărul veşnic…
Cât de frumos eşti Doamne în haina veşniciei,
Tărâmul fericirii e-n bulbul dragostei,
Mai dă-ne din lumină-lumina învierii,
E ziua cea mai sfântă în miezul primăverii…
O, cât de sfânt eşti Doamne, mormântul Tău e gol,
În veci el devenit-a sublimul Tău prestol,
Jertfelnica Golgotă străluce în azur,
Hristos a Înviat – e adevărul pur!
Întregul cosmos cântă în ziua Paştilor
Că moartea este moartă în vecii vecilor…
Hristos ne înviază de-apururi şi pe noi
Căci viaţa-n fericire acum este în toi..
––––––––––––––-
Pr. Emil Nedelea CĂRĂMIZARU
Bucureşti, decembrie 2017
––––––––––––
Preotul Emil Nedelea CĂRĂMIZARU, este preotul paroh al Bisericii brâncoveneşti Sfântul Gheorghe-Nou din Bucureşti, de la „Kilometrul Zero” al României. L-am cunoscut in luna septembrie 2017, la o agapă organizată în Casa Memorială „Ion Dolănescu”. Atunci, acolo, într-un cadru festiv, a recitat mai multe poezii personale cu tematică religioasă. Am rămas încântat de frumuseţea versurilor fapt pentru care m-am gândit să le prezint cititorilor noştri.
*
Părintele Cărămizaru s-a născut la data de 2 Iunie 1966, în oraşul Zimnicea, judeţul Teleorman. A absolvit şcoala primară în oraşul natal, precum şi treapta l de liceu. În anul 1983 a fost admis la Seminarul Teologic din Bucureşti, pe care l-a absolvit în anul 1988. Între anii 1989-1993 a absolvit Facultatea de Teologie a Universităţii Bucureşti, cu teza de licenţă la catedra de Drept canonic. Este doctor în teologie, la Catedra de Drept canonic, cu calificativul „Magna cum laude”, titlul tezei de doctorat fiind: „Mărturii ale legislaţiei canonice privitoare la rugăciune şi post”. A absolvit Facultatea de Drept şi Ştiinţe Administrative, precum şi un Masterat în Drept, cu programul de studii: „Drept social român şi european”. Studii Postuniversitare la Academia de Studii Economice Bucureşti, cu specializarea – Management şi Relaţii Economice Internaţionale. Între anii 1996-2008, a fost Directorul Seminarului Teologic din Giurgiu, pe care l-a şi ctitorit. Parohul Catedralei „Adormirea Maicii Domnului” din Giurgiu, Responsabil cu învăţământul religios, Consilier Cultural şi Şeful Biroului de Presă al Episcopiei Giurgiului, au fost responsabilităţi pe care le-a avut între anii 2000-2007. În anul 1999, a primit Definitivatul în învăţământ. A participant activ la înfiinţarea Episcopiei Giurgiului în anul 2006, făcând demersurile necesare pentru înfiinţarea acesteia, pregătind în acest sens şi sediile necesare. Este iconom-stavrofor, purtător de „Cruce Patriarhală” din anul 2000. A primit Ordinul „Sfintii Martiri Brâncoveni” (2014), precum şi multe alte distincţii eclesiale. A publicat numeroase articole şi studii în presa bisericească şi laică, fiind prezent activ în mass-media bisericească şi naţională, la televiziuni şi posturi de radio, pe teme religioase, culturale şi sociale. A scris trei cărţi: „Mormântul Sfântului Constantin Brâncoveanu”, „Monografiea Bisericii Sfântul Gheorghe-Nou” (prima din istorie), ambele la editura „Basilica” a Patriarhiei Române, precum şi un volum de poezii cu titlul: „Privind spre Ceruri cu speranţă”. În anul 2014, când s-au împlinit trei sute de ani de la martirizarea Sfinţilor Brâncoveni, a participat la deshumarea moaştelor Sfântului Voievod Constantin Brâncoveanu, din biserica Sfântul Gheorghe-Nou, documentaţia pentru acest demers istoric, la care au participat specialişti arheologi, antropologi, teologi etc, Între anii 2008-2017, a restaurat şi repus în valoare Biserica Sfântul Gheorghe-Nou, de la „Kilometrul Zero” al României, singura ctitorie eclesială a Voievodului Martir Constantin Brâncoveanu, rămasă în Capitala României. În anul 2014, când s-au împlinit trei sute de ani de la martirizarea Sfinţilor Brâncoveni, în ziua de 16 August, a fost resfinţită ctitoria brâncovenească Sfântul Gheorghe-Nou, în prezenţa Patriarhului României, Daniel şi a întregului Sfânt Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, precum şi a cinci delegaţii patriarhale din străinătate. Tot în acelaşi an, 2014, această ctitorie brâncoveanească a fost vizitată şi de Patriarhul Ierusalimului, Sanctitatea Sa Teofil al-lll-lea şi Preafericirea Sa, Ioan al-lX-lea, Patriarhul Alexandriei şi al întregii Africi. În prezent lucrează la un nou volum de versuri, intitulat: „Stihuri pentru Dumnezeu”.
(George ROCA, Rexlibris Media Group, Sydney, Australia)