Eu cred
Eu cred, că roua care cade-n zori,
‘N val argintiu sclipitor peste flori,
Sunt lacrimile din ochii îngerilor,
Când suspină din cer răpuși de dor.
Eu cred, că fiecare gând tăcut,
Este aidoma unui tandru sărut,
Ce ți-l dorești necontenit,
Când doru-n suflet ți-i nemărginit.
Eu cred, că fiecare șoaptă spusă,
Este o lacrimă neplansa,
Când de un spin îți e străpunsa
Inima, când de dor îți e răpusă.
Eu cred, că fiecare clipă,
E ca o zbatere de aripă,
Când dorurile se-nfiripa
În inima, ce zace neîmplinita.
Eu cred, nimic nu este întâmplător,
Când suferi și suspini cu dor,
Tot așteptând din lumea stelelor,
Îngerul tău drag păzitor , nemuritor.
Eu cred, că totul ți-i sortit,
Să treci prin ce ai de trecut,
Când te-nsotesti cu amintirea,
Eu cred că asta ți-e menirea,
Menirea mea e în cuvânt,
Durerea să mi-o scriu în rand,
Când zile-ntregii și nopți la rând,
Îmi este lacrimă și gând,
Clipă și amintire, șoaptă,
Ce mi-au fost hărăzite-n soartă,
Eu cred, că dacă inima le rabdă,
Dragostea îmi este nemăsurata.
——————————-
Elena TUDOSA
20 aprilie 2019