SPINI ÎNFIPŢI ÎN INIMĂ
Câte faci tu pentru mine
O Luceafar, sfântă floare
Trupu-ţi e suflare vie
Dar simt sufletu-ţi cum moare.
Griji, nevoi, necazuri, rele
Eu ţi le-am sădit pe toate
Răzvrătire şi mândrie,
Necredinţă, neascultare,
Plăceri multe,
Patimi grele,
E robia care vine…
Şi mă ia de lângă tine,
Şi mă duce-n disperare
Iar speranţa-n tine
moare…
SPRE FERICIRILE DEPLINE
În ochii tăi căprui mă pierd
Mă fascinează a ta privire
Şi ma topesc zburând în gând
Spre raza-ţi dulce de iubire.
Aş vrea să merg pe-al tău drum
Tu eşti lumina-n depărtare
Ce se preface-n praf şi scrum
Când noapte se scufundă-n mare.
Tristeţe-adâncă, de morminte
Mă sfâşie când nu mai eşti
Şi simt în trupul meu cum curge
Sângele alb cu mii de cleşti…
Luându-mi inima cu-asalt
Dragostea ta mă doare-n vine,
M-aş vindeca dacă-aş putea
Să fiu… mereu- mereu cu tine.
CREZI CĂ DORMI?
Pe de-o parte fructu-i dulce
Mireasma ce te doboară
Când să fugi n-ai un` te duce
Căci te prinde ca o ghiară.
Puf, porfir şi diamante
Te învăluie-ntr-o mreajă
În himerele galante
Crezi că dormi,
dar tu eşti trează!
Prea ai vrea să-mi dai de toate
Şi iubire şi venin…
Din amar şi voluptate
Să mai beau câte puţin.
Mintea, ce era… senină
Monştrii negri a născut
M-ai lăsat fără lumină
Şi… m-am prăpădit demult.
Chin curat şi delăsare
Dureri dulci, coşmar de-alin
Sunt pierdută-n disperare
De mă chemi,
N-am să mai vin!
AŞ VREA SĂ…
Aş vrea sa mor
Dar totuşi nu…!
Aş vrea să cânt
Dar nu ştiu cum!
***
Aş vrea să fac de toate
Voinţa… e departe
Şi chiar de ea apare
Încătuşată moare!
Puteri să lupt, nu am
Liniştea mi-e străină
Iar raza de speranţă
Nu vrea deloc să vină
O tot aştept, degeaba
Dar nu ştiu până când
Ar mai putea să vină
Să facem legământ?
Oare ce-o fi viaţa?
Care-o fi rostul meu?
Îmi pun şi întrebarea:
Există Dumnezeu?
Mai vine primăvara?
O fi lumină mâine?
Avea-voi parte oare
Şi mâine de o pâine?
***
Mii de-ntrebări
Mai am de pus
Dar toate vin
Fără răspuns
Răspuns ascuns,
De nepătruns…
***
Clipe de durere,
Iubiri efemere
Inimă zdrobită
Fără de putere…
Viaţa-n chinuire,
Fără de oprire
Paşi pierduţi pe drumul
Către nemurire…
Viaţă-n delăsare
Falsă amânare
Patima vieţii
Nu e trecătoare…
Stau ca prinsă-n cleşte
Fără de scăpare
S-a dus şi speranţa
Sufletul îmi moare…
–––––-
Diana OLARU
Cluj-Napoca – Timișoara
2011-2022