Diana CIUGUREANU-ZLATAN: Poesis

Re…zidiți

 

Și iar mă ceartă clipa sfântă,
Să uit de lecții cu zăbrele,
Îmi torc căderile ce cântă
Înfășurându-mă rebele…

Mă dăruiesc paletă vie
Cu cer, cu grâne și mult sânge,
Răsar poveste într-o ie
Să-ți fiu stafia ce te plânge…

Prind veacuri înșirate-n rouă
Brodez tăceri cu întrebare,
Sunt drum turnat în lanțuri două,
Te sorb sentința din pahare…

 

Iubește-ți trădătorul…

 

Pustiul dintre nașteri mă pleacă și mai dreaptă,
Frământ un bici de sânge pe corpul clipei goi,
Mă ia de mână, grija să cad din noua treaptă,
Surâde nemurirea pierzându-mă în doi…

Vlăstari de carte sfântă mă sprijină-n tăcere,
Vuiește a uitare, târășul prin înec,
De clatin osul vremii cu oda care piere,
O trâmbiță mă cerne prin gloriosul sec.

Pășeam cu dor, uitată de somnambule turme,
Mă revedeam cu mine în ritm de-nstrăinări,
Zugrav fragil, destinul, nu reușea să-mi curme
Descântecul cetății captive în trădări.

————————————

Diana CIUGUREANU-ZLATAN

Chișinău, Basarabia/Republica Moldova

10 noiembrie, 2018

Lasă un răspuns