Daniel LUCA: Viața, un joc serios

          Volumul de versuri Poezie … printre gânduri de Daniela Văleanu (Timișoara, Editura Eurostampa, 2020) este un manifest pentru viață, văzută ca un joc serios.

            Viața nu trebuie luată în răspăr, ci îmbrățișată cu dragoste („Noi o trăim / și … iubim”). Secundele scurse nu se vor mai întoarce niciodată, iar distanța dintre copilărie și senectute, ori dintre viață și moarte trece într-o clipită, într-o bătaie de pleoape („Iar alți copii aleargă / veseli / și se hârjonesc / sărind / ca ieduții / peste pietre / de mormânt …”).

            Iubirea reprezintă căutarea, chiar descoperirea propriului drum de urmat („Nu vreau scara, /  dă-mi cărarea, / spuneam eu”), fiind mijlocul de a răzbate printre lucrurile cărora le dăm mai multă importanță decât ar trebui [„hârciog, hârțoage … / (Rodul muncii mele?!) / Hmm …”].

            Altfel, emoția s-ar pierde, iar tehnologia și solitudinea vor pune sechestru pe noi („viața pe internet, / nu ne mai aparținem, / mobilul e / parte din noi …”; „Emoția / nu mai trece printre noi, / nu mai traversează încăperea / de la mine la tine, / la el, la ea, / încăperea e plină de chipuri, / dar e goală, / dialog fad …”).

            Pierderea emoției, a sentimentelor conduce la incertitudine, la pierderea încrederii, a sensului vieții („constat cu stupoare / că ceea ce e / extrem de clar și limpede / pentru cei mici / nu reușesc / să priceapă adulții … / Sau nu vor!”).

            Speranța rămâne, așadar, în iubire, dar și în credință („Toate trec … / Doar Dumnezeu / rămâne … / … și pietrele … / deocamdată”), lumina izbutind, în cele din urmă, să împrăștie bezna nopții [„Noapte cu sclipiri / pe iarbă și-n frunze … / (…) / Ba nu! / Sunt licurici / zburând subțirel. / Noapte senină”].

            Sunt cuprinse aici și poeme simpliste (de pildă, „Azi am întâlnit / un om / pe care-l uitasem  / de multă vreme / Este același? / Așa cred … / Are același / mers / și-același / zâmbet / prietenos” ori „Nu l-am șters … / sau acum e altul / Alt virus / mă ține pe loc / Mă uit trist la laptop, / El așteaptă / să-l devirusez / Nu știe că / nu mă pricep / sau nu am timp / să-l resetez”), însă mesajul transmis este extrem de clar enunțat: iubiți viața, pentru ca să vă iubiți pe voi înșivă! În caz contrar, nu veți avea decât de pierdut. O viață întreagă!

—————————–

Daniel LUCA

Timișoara

 

Lasă un răspuns