Unde-mi ești?
M-a întrebat de tine vântul,
unde ești?
unde ai plecat?
Voia să te ningă
cu petale de crini,
peste freamătul
din inima ta…
M-a întrebat de tine norul,
unde ești?
de ce te scunzi?
Voia să te ude
cu clipe de fericire,
adunând mireasma
dintr-un cuget de floare…
M-a întrebat de tine marea,
unde ești?
unde ai naufragiat?
Voia să-ți șoptească
cu glasul sirenelor,
să te poată ajunge
în depărtarea ta…
M-a întrebat de tine noaptea,
unde ești?
unde te-ai dus?
Voia să-ți prindă în plete
șiraguri de stele,
să-ți lumineze cărarea
prin noianul de vise…
Am întrebat de tine timpul,
unde ești?
unde să te caut?
Mi-a răspuns că ești uitată
într-o poveste nescrisă,
rătăcind potecile ascunse
în licărul din privirea ta…
Voi trimite după tine dorul,
pe coama unui curcubeu
să mi te aducă neprihănită!
Iar eu te voi aștepta
la intrarea în paradis,
unde vom dezgoli
iubirea furată.
——————————
Daniel BARBU
31 octombrie, 2018