Nerătăcire…
Plouă mărunt….dansul suspinelor…
Strada e ringul în care sunt oamenii
Care dansează către nicăieri…
Priviri blajine, priviri pierdute, privirile cu speranţă
Sunt ochii din semafoarele
Care se schimbă haotic
La fiecare bătaie a inimii….
Tresaltă un căţel
Care conduce, parcă, spre nicăieri,
Orbul care şi-a pierdut nădejdea…
Ce viaţă în lumină
Mai poate avea
Omul cu inima întunecată de tăcere….
Amintirile
Sunt lună şi soare,
Stele şi boltă senină….
Oftează copacii
Cu adierile prin frunze,
Mângâierea cu Mana Destinului
Peste coroanele arse de timpul amar…
Sacru şi profan
E sufletul care încă
Se tine legat de un căţel….
…………………………………………….
Plouă mărunt…dansul norilor…
Peste ringul îngust
Cu semafoare haotice
Şi umbre grăbite….
Haosul şi Iubirea
Se fac un Curcubeu…
Să fie Pace
Peste mileniul tău de neodihnă…
Căţelul a găsit mai bine Calea Ta!
——————————–———————-
Dan-Obogeanu Gheorghe
25 septembrie, 2018