Dan-Obogeanu Gheorghe: Amintiri din viaţă – Anna Nora Rotaru ,,pe urma paşilor pierduţi’’

,,Pe urma paşilor pierduți” este în primul rând un volum de excepție. Nu este o metaforă sau o laudă, ci o constatare pe care o face un cititor care e interesat sa pătrundă în universul acestui volum. Fiecare poezie se înfăţişează ca o constelaţie de lumini care strălucesc prin spiritualitate și decență…prin îndemânare autoarei de a-și exprima sentimentele sale.

    Avem în față o înşiruire de stări şi trăiri, legate între ele de momente apăsătoare în care tristețea este una nobilă, iar fericirea deloc exaltată. Autoarea ne prezintă lungul drum al existenței sale şi al devenirii, de la un copil cu un motănel în brațe la copilul mai mare peste care au cernit anii în mod nemilos. Aş crede că timpul stă în loc şi o așteaptă, fiindcă viața nu se lasă în mâna unui destin implacabil…opoziția dintre stările omului are un liant al spiritualității. Lectura nu este deloc simplă, fiindcă îţi trebuie multă inimă ca să poți cuprinde un întreg logic şi unul epopeic. Găsim o întrepătrundere a două vechi și glorioase influențe culturale: cea primară de acasă, din Moldova strămoșească şi cea elenistică din țara de adopție.

     Nora Rotaru Papadimitriou a trăit şi a ars cumplit în focul Conştiinţei, a studiat şi a fost un autodidact onest și pasionat. Îmbinarea cuvintelor cu muzica şi pictura se evidențiază în poezia sa, un mozaic de imagini, muzicalitate şi idei…un compendiu spiritual complex şi plin de energie superioară. Găsim ,,Mireasa de gutui” în care puritatea se îmbină cu spiritualitatea autoarei…seva pământului dă rod bun într-un pom care uneşte lutul cu văzduhul. Răsfoind acest volum ne oprim la paşii mărunți care măsoară anotimpurile în curgerea lor duioasă şi neiertătoare, nu înseamnă această trecere decat devenirea Omului din pruncie, prin ucenicie, spre Veşnicie.

       Clepsidra cerne lin…,,un pumn de nisip”…lungul drum al cunoașterii şi regăsirii Sinelui în vibrația celestă şi dorința de nemurire…o altă perspectivă dată de o privire în largul Marii Egee…a eposului antic în constituția lui primordială. ,,Paşi de fiecare zi”…viața înseamnă etapele logicii…mersul sigur prin pustiul în care un suflet plânge…se roagă şi nu renunță…oare cât mai rabdă Soarta sub piciorul îngreunat de iubire?!

       În ,,Tărâmul poveştilor” se înțelege analogia poveştii ,,Alice în Ţara Minunilor’’…în forța proprie a Norei Rotaru identificăm parcursul ei de la farmecul copilăriei până la maturizarea ei spirituală. Regretului pierderii celor dragi şi dorul de acasă, autoarea le contrapune gândirea matură şi asumarea identității sale…o reprezentare a noilor trăiri. ,,Timpul meu e și timpul tău”….împărțirea timpului și a iubirii…generozitate şi dragoste…cat de frumos poate un om să ofere! Ne ducem catre o bătrânețe amară, regretul înobilat în haina croită din Spaţiu-Timp…un poem cu accente cosmogonice. Aici vedem puterea şi slăbiciunea trupului…arderea…culoarea şi dragostea de viaţă. ,,Pe fruntea sufletului meu”…crezul autoarei în divinitatea sa…trecerea lină și consecventă către un altfel de anotimp.

      Ca o concluzie personală, a unui cititor avizat, acest volum este o esență tare de spiritualitate care a adunat şi sedimentat Cuvântul în forma cea mai pură. O alta dimensiune a artei…Arta de a trăi frumos! Această carte este o bijuterie frumos meşterită, are în compoziţia ei parfumul pământului ars de ploi şi inundat de lacrimi, un Cer senin din care s-a revelat claritatea şi limpezimea gândurilor. O recomand cu plăcere cititorilor, fiind o frumoasă lecţie de viață !

———————-

Dan-Gheorghe OBOGEANU

4 mai, 2018