Cristian Gabriel VULPOIU: Eu cred

EU CRED

 

Eu cred în dragostea ta,
în pasul tău, un tril de viori
în nopțile ardente când te visez în culori
tăcerea nopții mi-aduce calzi fiori
sorb șoapta lunii ce-mi intră pe fereastră
un sfeșnic plânge și-ți cheamă iubirea isihastă
iar lacrimile sale-s cântecul mării
ce poartă în amurg corăbii
pe bolta mării cea albastră
cred că iubirea este orizontul
acestei lumi și-al celor viitoare
noua paradigmă, simbiontul
delirul lumii profane și al lunii tutelare
eu cred în flacăra iubirii
privesc cum mușcă din carnea mea zefirii
mă mângâie orizonturi arămii
care îmi ceartă neființa în mod persuasiv
să caut eternitatea întru ale Demiurgilor chilii
vreau doar iubire, chiar dacă morții îi rămân captiv
îmbrățișat doar de ale sale panoplii
eu cred în misterul iubirii
intră în mare și gustă ale talazurilor freamăt
lasă-te sedusă de al lor dans drăcesc al pieirii
îmbată-te cu lumina nemuririi ce te așteaptă la capăt
trăiește și mori căci moartea n-are vină
nici lacoma-i relicvă zămislită-n iad
e doar o poartă spre o lacrimă divină
spre cerul luminii curate, cel sculptat în jad

—————————–

Cristian Gabriel VULPOIU

2 noiembrie, 2018

Lasă un răspuns