Proiect literar:,,Un sentiment numit România” dedicat Centenarului Unirii

Agenţia Literară SINGUR
Grup Media SINGUR – ALIANŢA ARTELOR
Editura SINGUR
SOCIETATEA CULTURAL-ARTISTICĂ “DUNARIS” Mehedinţi

*

REGULAMENT
proiect literar
“UN SENTIMENT NUMIT ROMÂNIA”
– 100 ani – 100 de poeme pentru România –
Dedicat
CENTENARULUI ROMÂNIEI – MAREA UNIRE
01 DECEMBRIE 1918 – 01 DECEMBRIE 2018

Proiectul se adresează autorilor români sau neromâni, din ţară sau din diaspora sau alte zone geografice, poeţi, indiferent de calitatea de membru sau nemembru al vreunei sau ale vreunor uniuni de creaţie, dar cu statut de persoană majoră, şi cu cel puţin o carte publicată.

Proiectul urmăreşte editarea unui volum colectiv, cu texte exclusiv de poezie contemporană dedicate României şi spaţiului său istoric, de civilizaţie şi de spiritualitate, la împlinirea a 100 de ani de la Marea Unire de la Alba Iulia, 01 Decembrie 1918.

În volumul dedicat evenimentului, poeţii vor fi publicaţi în ordinea înscrierilor, fiecare cu atâtea poeme cât să cuprindă maxim 3 pagini, format A5, cu rimă sau în vers alb, creaţii originale, preferabil nepublicate, plagiaturile sau alte forme de fraudă ducând la excludere din proiect şi la sancţionare conform legilor în vigoare.

Continue reading „Proiect literar:,,Un sentiment numit România” dedicat Centenarului Unirii”

George ROCA: Sărbătorirea Centenarului Marii Uniri la Sydney

Anul 2018 marchează Centenarul Marii Uniri și a fost declarat oficial de către Guvernul României ca fiind „An Centenar Aniversar”. Este un an-sărbătoare al tuturor românilor de pe mapamond. De fapt Centenarul a început chiar de pe data pe 1 Decembrie 2017 (Ziua Națională a României) și se va incheia la 1 Decembrie 2018. La această înițiativă s-au asociat câteva instituții majore precum Televiziunea Română (TVR), Teatrul Național București, Patriarhia Ortodoxă Română, Institutul Cultural Român, Primăriile de județ precum și unele organizații non-guvernamentale și asociații românești din străinătate….

Festivitățile au fost pornite pe data de 26 noiembrie 2017, cu câteva zile înainte de Ziua Națională a României, de către Teatrul Național din București care a prezentat un spectacol extraodinar în cinstea centenarului, sub regia lui Ion Caramitru.

Pe aceeași temă se înscrie și spectacolul de muzică și poezie de la Sydney, spectacol patriotic bilingv (în limba română și engleză) intitulat „România 100!”, care va avea loc duminică 11 martie a.c. începând cu orele 15:00 în sala de spectacole a Bibliotecii de Stat din Sydney, Australia, fiind organizat de către Academia Româno-Australiană pentru Cultură, cu susținerea Ambasadei României la Canberra și a Consulatului General al României de la Sydney.

Continue reading „George ROCA: Sărbătorirea Centenarului Marii Uniri la Sydney”

Galina MARTEA: Necesitatea Unirii – Reunirii

Ce poate fi mai dureros pentru o națiune atunci când teritoriul ei este divizat în mai multe bucăți? O astfel de situație se regăsește în cazul Basarabiei, bucata de pământ care este ruptă de la patria-mamă România. Fiind o întâmplare nefericită în istoria naţiunii române, credem, acuma este momentul potrivit ca această eroare istorică să fie reparată odată cu aniversarea a 100 de ani de la Marea Unire – Centenarul Marii Uniri – 27 martie 2018. Unirea sau, mai bine zis, Reunirea Basarabiei cu România trebuie realizată întru binele tuturor românilor de bună credință nu numai din motivul pentru a simboliza o necesitate istorică, dar pentru a exprima o necesitate vitală în existenţa unui popor care are la bază aceleaşi origini de limbă vorbită, tradiţii, cultură. Dacă, în timp, în viaţa românilor din Basarabia s-au produs multe erori, nelegiuiri, nenorociri, divizări de teritoriu, la ziua de azi acest ţinut la fel continuă să existe în condiţii pline de incertitudini şi fără nicio perspectivă pentru un viitor cât de cât luminos. Actualmente, în calitate de stat independent, Basarabia-Moldova este plină de regrete, scăldată de durerea poporului înfometat şi istovit de necazurile vieţii cotidiene. Realitatea efectivă, conform evenimentelor derulate de până acuma, a demonstrat în nenumărate rânduri că Moldova nu poate exista în continuare în calitate de stat independent, deoarece clasa dominantă a societăţii nu este capabilă de a administra ţara pe criterii civilizate, iar poporul este condamnat, la nesfârşit, să înfrunte sărăcia absolută şi fărădelegile sociale instaurate în cadrul ţării. Conform experţilor din domeniu, se consideră că statul moldovenesc actualmente se regăseşte în faţa unui faliment total în toate domeniile de activitate economică, socială şi politică, iar prin acţiunile realizate de-a lungul anilor statul s-a dovedit a fi incapabil în a guverna ţara pe principii civilizate, transparente şi democratice. În consecinţă, s-a produs falimentul integral al ţării și ruinarea completă a poporului, astfel, rămânând prezentă în societate doar sărăcia, mizeria şi degradarea socială. Însă, cel mai dureros, s-a dărâmat în mod tragic identitatea naţională a poporului român din Basarabia. Astfel, fiind la un nivel destul de redus în dezvoltarea socială, dar, cu mare regret, și în dezvoltarea umană, societatea basarabeană actuală, credem, nu mai are nicio şansă de a-şi revitaliza de sine stătător existenţa pentru un viitor apropiat. Deci, societatea basarabeană are nevoie de sprijin și ajutor enorm. Respectiv, sub această notă, devine prezentă şi necesitatea istorică de reîntregire a neamului românesc, după modelul Germaniei. Continue reading „Galina MARTEA: Necesitatea Unirii – Reunirii”

Anna-Nora ROTARU: Basarabie, Sfânt Pământ

BASARABIE, SFÂNT PĂMÂNT

 

Auzi măi moldovene, frate, bocetul ce vine de departe,
De dincolo de Prut, de parcă-i geamăt de bolnavă ?
Mugeşte şi la noi pământul, ca mamă, când pe copii împarte,
Duşmana mână, ce-i smulge de lângă trupu-i şi-i desparte…
E ca şi cum îi taie cu barda, în două, sarca ei moldavă,
Din Dacia Mare, cea cu slavă…

Aflai cum se-adunar-odată trădătorii, cu hoţi şi ticăloşi,
Ca sub tarabă să împartă, printr-altele, pământul Muşatin…
Care mai de care s-au îmbulzit, cu ochi de corb, sticloşi,
Trăgând cu jind, ca dintr-o pită, înfometaţi, sălbatici şi băloşi,
În jumătăţi rupând, fraţii, surori, părinţi, cu un slăvit destin,
Din neam străvechi, cel Carpatin…

Dar cum să-i sfârteci ? Avem acelaşi grai, obicei şi sânge !
Cum să despartă Prutul nostru, mame, taţi surori şi fraţi ?
Că geme-nvolburat şi el şi din adâncuri tulburi plânge,
Pământul ciopârtit îşi răscoleşte morţii şi vuind se frânge…
Hai la UNIRE, acelaşi neam de lupi, ce-am fost prădaţi,
Că s-or întoarce la vatră şi morţii deportaţi…

Hai, Basarabie Muşatină, să ne unim pe puntea tricoloră,
Uite cum loveşte Zimbrul din copită şi priveşte spre Carpaţi…
Te aşteaptă România Mare, mama şi Moldova-soră,
Hora Unirii să-ncingem, că stau hienele pe stârvuri şi devoră,
Să-le-alungăm peste hotare şi-mpreună, cei de sânge fraţi,
Pe plai străbun trăi-vom, ca-mpăraţi…

Să ne-adunăm cu toţii, cu mari, cu mici, să fim la noi ACASĂ…
Ne-aşteaptă Voievodul, cel Mare şi cel Sfânt să ne cinstească !
Vom sta în juru-i, cu viii, cu morţii laolaltă, la cea de taină masă,
Cu dosul mânecii ne-om şterge-n rugăciuni o lacrimă pioasă
Şi-apoi, cu paloş la nevoie, cu dârzeni-adevărat moldovenească,
Vom înălţa un zid, uzurpatori să nu lovească !
Traiască MOLDOVA, TRANSILVANIA şi ŢARĂ ROMÂNEASCĂ !

———————-

Anna-Nora ROTARU

Atena, Grecia

13 ianuarie 2018

Galina MARTEA: Centenarul Marii Uniri – unitatea națională a românilor de pretutindeni

Pentru a aborda subiectul în cauză, cred, mai întâi de toate ar fi necesar să definim expresia de unitate națională a unui popor, ulterior, constatând că aceasta este o construcție care expune și se asociază în mod direct cu termenul de identitate națională, conștiință națională, demnitate națională, idee națională – toate reprezentând același sens și conținut prin care se manifestă sentimentul și atitudinea omului față de întreaga diversitate a valorilor naționale. La rândul  lor, valorile naționale sunt conținutul propriu ce aparține unui popor, unei națiuni, unui stat. Deci, totul ce are tangenţă cu îmbinarea de cuvinte național este conținutul și centrul de legătură ce ține în corelație identitatea unui popor şi, nemijlocit, ține într-o corelație unitară toate domeniile de activitate umană și socială ale acestuia. În consecință, prin această corelație se intersectează și unitatea națională, expresie și substanță de valoare în existența unei națiuni. Respectiv, prin intermediul segmentului de unitate națională se intersectează și prezența neamului românesc, acesta reprezentând și întrunind poporul român din întreaga lume. Însă pentru a menține în poziție verticală unitatea și identitatea națiunii, atunci este necesar ca poporul român să mențină constant în poziție verticală și segmentul cu privire la utilitatea și importanța acestora în viața de toate zilele. Prin urmare, pe lângă identitatea și unitatea națională să fie prezent, în mod constant,  și sentimentul  autentic al poporului, al cetățeanului față de întreaga complexitate a valorilor naționale, deoarece toate aceste fenomene sunt procese identitare ce includ în sine limba de comunicare vorbită, tradițiile și cultura națională, valorile autentice naționale, teritoriul, credința, ideologia etc. Aici este foarte important ca un popor să știe a-și recunoaște originile de neam, de naționalitate, de identitate. De aceea, unitatea și identitatea națională, reprezentând sentimentul autentic al fiecărui om față de propria societate și față de propria origine, este acel pilon care determină în esență respectul omului/concetățeanului  față de valorile naționale, față de realitatea istorică, față de sine. În cazul societății noastre românești (unde pe alocuri sunt prezente și unele dificultăți ce se regăsesc prin acțiuni de neechitate socială și, uneori, prin nerespect față de factorul uman, în mod special, față de omul simplu muritor din societate) s-ar impune necesitatea de a promova cât mai corect latura de coexistență între membrii societății și, respectiv, latura de conștientizare a proceselor identitare ce sunt nespus de importante în viața și coabitarea socială. Iar pentru ca cetățeanul simplu muritor din societate să înțeleagă corect acțiunile respective, atunci ar urma de valorificat și mai mult sentimentul și credința autentică în valorile spiritualității, acestea fiind parte componentă din procesele afective naționale. Cu referire la acest capitol, este necesar de a trezi în oameni marea credință în valorile naționale, în valorile spirituale ale omenirii și, în mod prioritar, de a înlătura răul și ura, fenomene ce afectează destul de grav omul care este traumat zilnic din cauza nedreptăților sociale și condițiilor vulnerabile de existență. Astfel, numai prin credința adevărată, cu aspirații pozitive, s-ar distruge răul și s-ar instaura în societate întregul sistem al binelui. Continue reading „Galina MARTEA: Centenarul Marii Uniri – unitatea națională a românilor de pretutindeni”