Crucea
Fiecare casă-şi are crucea sa.
Dă-mi putere Doamne să o duc pe-a mea!
Vremurile sunt tulburi, noi ne-am înrăit,
Şi-am uitat de Tine, cât ai pătimit!
Săptămâna Mare, Denii an de an,
Dă-mi credinţă Doamne, nădejde să am,
Salciile toate în genunchi se pun
Şi durerea-Ţi mare lumii ele-o spun!
Freamătă anarhic, gloata disperată,
Tu te rogi cu milă : -Iartă-le lor Tată!
Răstignit pe cruce, tâlharii hulesc,
Un sobor de îngeri, în psalmi te măresc!
Iartă-ne Părinte, mare-i neputința!
Firul e subţire, slabă e credinţa,
Cântă iar cocoşul, noi ne lepădăm
Și în schimb lumină venim să luăm!
În Ierusalim
Toţi copacii sunt gătiţi
Şi-au pus haină chiar de nuntă,
Doar făptura-i tulburată
De Tine nu mai ascultă!
În Ierusalim mulţimea
Cu finic şi ram sfinţit
Te aşteaptă şi îţi cântă
Osana, bine-ai venit!
Ochiul Tău e trist şi singur
Vede -n ei crucea, calvarul,
Lumea plină de păcate,
Cuiele şi tot amarul…
Azi mulţimea te aclamă
Şi te vrea chiar Împărat
Mâine uită şi-n pretoriu
La moarte te-a condamnat!
Mulțumesc
Doamne vreau să-Ți mulțumesc
Că-mi trimiți mereu lumină,
Eu sunt un om păcătos
Și adesea cad în tină!
Nu-ndrăznesc a privi cerul
Cu sfioasa-mi bucurie…
Când Te simt că vi în taină
Chiar la Sfânta Liturghie!
Nu cutez să ridic fruntea,
Dar simt flacăra ce arde
Și iubirea nesfârșită
Curge-n trupul meu de carne!
Nu știu Domne să mă rog,
Că mă strâng atâtea sfori
Dar pe scara nevăzută…
Tu la mine te cobori!
Sunt un om plin de păcate
Și mă vezi dintre atâți,
Când mă pierd de lângă turmă,
Tu mă-ntorci și mă ajuți…
Dă-mi te rog mereu căință
Și -un șuvoi de lacrimi calde
Să îți spăl piciorul sfânt,
Să-l ating? Simt că mă arde!
Părul meu să steargă urma
Ce-i mânjită de păcat
Să aud precum tâlharul,
Azi de toate te-am IERTAT!
——————————–
Camelia CRISTEA
București
4 aprilie 2018
foto sursa internet