Anna-Nora ROTARU: Trăiri de-o viață (versuri)

VALIZA CU-AMINTIRI…

 

Din toate cele trăite și adunate,
În valiză, voi pune doruri ponosite…
Trăiri de-o viață, chiar visuri destrămate,
De incolore erau, dar și cele nestemate,
De-a valma, în bazarul vieții, risipite…

 

 

 

Mă simt ca-ntr-o sală, cu ușile deschise,
Curentul risipindu-le, din trecut spre viitor…
De-acolo unde timpul mi le prăfuise,
Astăzi, parcă mai aprig, mi le smucise,
Luate de vânt, aiurea-n calea lor….

 

Dar tot fugărindu-le, uitat-am de prezent…
Îmi văd clipele, cum ard încet în spuze…
Netrăite, le pierd din mână, ca dement,
Pierzându-se-n trecut, făr-un sentiment,
Uitând că vieții nu-i poți cere scuze !

 

Așa, că-nchid valiza zburând ca libelulă,
Clipele de azi trăindu-le, sperând în viitor…
Nu pot schimba trecutul, nu sunt credulă,
Știu că-i orologiu amuțit , fără pendulă…
Azi, din mine mă renasc, fugind în zbor !

 

PORȚI DESCHISE

 

Se zbat crengile pe geam a pustietate…
Aud plânsul frunzelor căzute-n restriște…
Nu râcâie la ușă, nici măcar vreo vietate,
Să mă trezească, din clipele demult uitate,
Pe minutarul orologiului, fără să se miște !

 

Și nici nu știu de-i zi sau noapte afară…
Ceru-i vinețiu, molatec se scurge la poale…
Mă cuprinde ghiara de melancolie, glaciară,
M-apasă pe vestejitu-mi suflet, să mă doară,
C-apoi să îl destrame, ca fumu-n rotocoale !

 

Sătulă-s s-aud geamătul, cum se răsfrânge,
Venit din cele patru colțuri pe albul spumei…
Păduri și pajiști, prin mine, cenușiu încep a plânge,
Fiecare strop de ploaie, sunt picături de sânge,
Din toamne și apusuri pe chipul negru-al humei !

 

Vânturile mi-aduc în poartă, de pe câmp ciulini…
Se-ascunde luna după nori… și ea cernită…
Mă strâng în mine, să mă păzesc de spini
Și-un loc aș vrea, al meu, pe unde să te-nchini,
Când ochiul mi se zbate și inima-i mocnită !

 

Porțile sufletului le-oi smulge din țâțână
Și-oi scormoni lumina, din hău s-o prind de-aripă…
Din piatra timpului voi făuri o cârjă, că-s bătrână
Și de-oi ajunge să m-adăp, la apa vie din fântână,
Voi rupe ceața lumii, în lumină trăind fiece clipă !

 

GÂNDURI PE MALUL TĂCERII

 

Obscură-i noaptea, o teamă m-atinge,
Și-i simt fiorul, ca sloiuri de gheață…
În inim’ pătrunde, în suflet se prelinge,
Mă-ntreb, de-s aici sau plecat-am din viață…

 

Doar gândurile îmi fug, în ropot de copite,
Îmi smulg tăcerea, ce mă ține în ghiară…
Mă-ndeamnă s-adun vise, de jos risipite,
Să te caut, amândoi să le-mpletim iară !

 

Dar unde ești, prin ce lume de basme ?
Te strig, nu m-auzi, parc-ai fi adormit…
Pe malul tăcerii, sau-ntre fantasme
Sau poate-n născocirile minții, un mit ?

 

Gândurile negre, mă trimit în Infern,
În fâșii de-ndoieli, sufletu-mi taie…
Tristeți, nedumeriri, pe umeri îmi cern,
Sloiuri de gheață devin vâlvătaie !

 

Dar undeva… parc-aud, plâns în tăceri,
Te simt că mă cauți, în noapte mă chemi…
Ceva vrei să-mi spui, ceva vrei să-mi ceri,
Departe și-aproape, de parcă te temi…

 

Iubite, fă pas înainte și mâna întinde,
Să nu ne topim, ca doi muribunzi….
Iubire d-există, zeii nu vor pretinde,
Departe să-mi fii și-n vis să te-ascunzi !

 

STROPI DE SPERANȚĂ

 

Clipocind, cad stropii de speranță-n baltă,
Se-amestecă cu ploaia, ce geme în tăcere…
Pânza apei încrețind-o, cu svâcnet tresaltă,
Cu susur de izbândă și tremur de plăcere !

 

Mai am ceva speranțe, ce se mai zbat încă,
Un zâmbet vag crăpând, pe arsa-mi buză,
Dar la timp se-oprește, ca valul de o stâncă,
Negăsind limanul ce viața mi-l refuză !

 

Mă picură și vise, ca stropii mari de ploaie,
Pe frunze ruginii, de deznădejde dureroasă,
Făcând și pietrele, ca o lavă să se-nmoaie,
Scurgându-se în râulețele mici de angoasă !

 

Dar n-am s-alunec pe drumul ăst-abrupt
Și nici pe panta acelor vise sugrumate…
Voi învăța din stropi de fericire să mă-nfrupt,
Căutând speranța și prin pietre sfărâmate…

 

Și-oricât să-mi cânte vântul ca surd scripcar,
Prăpădit printre sonate, cu scârțâit strident,
Eu-mi voi trimite visul, cu gândul meu hoinar,
Să cutreiere în viitor, dar trăind și in prezent !

––––––––––-

Anna-Nora ROTARU

Atena, Grecia

18 ianuarie 2018

2 thoughts on “Anna-Nora ROTARU: Trăiri de-o viață (versuri)

  1. Woah! I’m really enjoying the template/theme of this blog.
    It’s simple, yet effective. A lot of times it’s tough
    to get that „perfect balance” between user friendliness and visual appearance.

    I must say that you’ve done a superb job with this.
    Additionally, the blog loads super quick for me
    on Opera. Outstanding Blog!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *