Cum Te-ai smerit, Iisuse drag, spălând
picioarele, c-o dragoste firească,
prin umilinţa-Ţi sfântă arătând
o mare înălţime sufletească.
*
Ai stat apoi, fără păreri de rău,
la Cina cea de Taină, cina sfântă,
numind vinul băut sângele Tău,
spunând că trupul Tău e pâinea frântă.
*
Ne-ai învăţat atunci cum să spălăm
mulţimea de păcate ce ne-oprimă,
cum un nou sens putem vieţii să-i dăm
mâncând şi bând din Slava Ta sublimă.
*
L-ai sărutat apoi pe vânzător
şi sfâşiat de-o groaznică durere
cu lacrimi L-ai rugat pe Creator
să pună-n trecătorul trup putere.
*
Stau lângă Tine, Doamne, şi îndur
să văd cum ca pe un tâlhar te leagă,
cum scuipă-ntruna zâmbetul Tău pur
şi cum batjocoresc făptura-Ţi dragă.
———————————–
Anatol COVALI
București
16 aprilie 2020