Palmele lumii
Ceruri întoarse-n mine îmi sunt aripile,
de-acest trup obosit amurguri se-ncolăcesc ,
mi-e însingurat pasul
prin pădurea dezbinată-n cuvinte ce dor,
aș vrea să găsesc iertarea în forma ei pură,
s-o așez pe masă ca pe-o pâine proaspătă
și toți să se-nfrupte din ea,
aș vrea să invoc miracolul ploii
ce-n sărut de țărână
tot câmpul să-l aprindă
cu floarea dragostei ,
și roua ei să fie alinare pentru sufletul rătăcit
în ceața întomnatelor răni.
Aș vrea să-nvăț bucuria
ca pe-o rugăciune ce-adună-n ea
tot necuprinsul zbor al visului din mine
aș vrea să fie tăcerea doar murmur
de fluture pe obraz de copil,
cuvintele ce mușcă din palmele lumii
să le șterg cu lacrima mea,
de simplu muritor.
—————————–
Alice PUIU
Aprilie 2019
Pictura Erin Hanson