La balul ultimei năluci
respirații din galbenul subțire
alunecă oval pe-un gând
ferestre agață rubin surâsul
de liniștea fărâmițată-n frunze
pereții strâng pe furiș
minutul din unghiuri târzii
în clipa odăii doar tufănele
dintr-un vis uitat la tombola serii
aceeași toamnă sau alta
același text sau altă depărtare
un gest zdrelit silabisește
păsări curbate-n icoane
semne din verdele amorțit
închid în paranteze copacii
polenul nins pe mâinile tale
scrie emoții de greieri pribegi
rotundul arde măr în coșul cu stele
tu sau eu
sau orice altă toamnă
aceeași poveste sau alt eseu
despre licorne și dealuri șoptite
inexprimabilul adulmecă rotit
toamna dintr-o cană de cuvinte
în răscrucea clipocind poleit
reclame prinse-n agrafe de cer
un copil clatină între palme
luna vopsită portocaliu
pentru balul ultimei năluci
Autor: Alice Puiu, septembrie 2021