Alexandru NEMOIANU: ,,Oamenii vor înnebuni”

Într- foarte clară și răspicată proorocie, Sfântul Antonie cel Mare (251-356 A.D) avertiza; ”Va veni vremea ca oamenii să înnebunească și când vor vedea pe cineva ca nu înnebunește se vor scula asupra lui, zicându-i că el este nebun, pentru că nu este asemenea lor.”
Este o proorocie clară, fără subtilități, pur și simplu înfățișând fapte care se vor întâmpla. Nu sunt prea multe de spus în jurul acestei apoftegme; ea este sau adevărată, sau neadevărată.
Dar dacă vom privi, cu minimala bună credință, fără părtinire, ”sine ira et studio”, vom vedea că acea proorocie s-a împlinit.
În momentul de față tot ce era socotit criteriu existențial, punct de referință morală a fost, sau este pe punctul, să fie înlăturat.
Credința, familia, Neamul, ”țara”, au ajuns să fie socotite categorii “depășite”, vechituri ce ar trebui cât mai repede înlocuite. Dar acest iureș iconoclast, distrugător, se oprește la acțiunea de fărâmare, de anihilare. Distrugerea, este elementară, este act negativ prin excelență. Stări și așezări pot fi distruse dar problema este cu ce le înlocuim. În această privință actuala “putere”, ”globalismul sodomit” nu oferă soluții, oferă tot mai multe bombe și tot mai multă mizerie; fizică și morală. Nu este lipsă de multe exemple. Să ne gândim la încercările de a spurca până și conceptul de “familie”, să ne gândim la “prețuirea” dată aberațiilor de comportament (sodomiei), să ne gândim la furia îndreptată către Biserici și către Statul Național. Iar în locul lor ce ni se oferi? Patimi, singurătate, mizerie, anihilare, existență instinctuală. Iar modul în care această programată distrugere este făcută are mai multe înfățișări.
Este violența directă, războiul contra celor care sunt fără apărare. (Căci acești “globaliști”, ca figuri demonice care sunt, mai se caracterizează  ș i prin lașitate; nu atacă decât pe cei care, cum ziceam, nu se pot apăra (așa cum a fost Serbia, Irak, Libia, s.a.m.d). Dar această violență, este poate de preferat celei de a doua metode “indoctrinarea”. Caci violența generează suferință fizică, dar trezește capacitățile sufletești, inclusiv memoria și credința că cel rău trebuie pedepsit. Dar “indoctrinarea” este mult mai perversă.
Prin nenumărate “canale” se promovează contra valorile și contra cultura “globalistă”: larma, zisa “muzica”, pornografia cea mai josnică, zisa “artă”, viața dezmățată, zisa “libertate comportamentală”. Iar toate aceste sunt promovate și programate prin sisteme pe care le îmbrățișăm și le cădem sclavi. Poate cel mai bun exemplu este rețeaua de socializare Facebook.
Prezentată drept cale de comunicare între oameni, și până la un punct chiar este, Facebook este cel mai eficace mijloc prin care oamenii sunt controlați. Tot, absolut tot ce există pe rețeaua Facebook este monitorizat și public, nu exista privațiune. În acest fel, cei care controlează, știu toate datele personale, toți prietenii pe care- i avem și știu credințele pe care le avem. Cu aceste date , cei care controlează, au posibilitatea să influențeze, să își “calibreze” mesajele în așa chip că tot mai mulți să accepte ideologia distrugătoare a “globalismului”. Să nu credem că “întâmplător” fiecărui “grup” i se trimit comentarii care pun la îndoiala Credința, Identitatea și Neamul. Nu întâmplător aberații anti Ortodoxe apar periodic. Aceste aberații sunt premeditat răspândite și ele sunt finanțate de cei care nu iubesc Neamul Românesc. Iar acesta este doar un exemplu, deoarece asemenea “voci” otrăvite promovează alte abominații: sodomia, desfrâul, anti-cultura. Dar ce este extrem de dureros este faptul că atâta de mulți cad victime acestor aberații nocive; din lene de gândire, din comoditate, din simț de imitație (mimetism). În cei care îmbrățișează mesajele “globaliste”, în jalnica masă a “imbecililor utili”, putem vedea lesne pe oamenii care au “înnebunit”. Iar in modul în care acești demonizați atacă pe cei “care nu sunt ca ei” vedem deplina împlinire a profeției făcută de către Antonie cel Mare și pomenita ceva mai sus. Dar împrejurarea că cei care au “înnebunit” este, aparent, cu mult mai mare decat a celor normali să nu ne tulbure. În primul rând rămâne un trist adevăr ca numărul proștilor covârșește pe cel al celor cu minte. Mai mult încă trebuie să știm că “adevărul” nu este alegerea majorității, “adevărul” este o Persoană: ”Eu sunt calea, adevărul și viața”. (Ioan 14;6) Iar cei care stau în și întru această Persoană sunt în “adevăr”. Numărul lor nu îl știm, dar știm că în fiecare generație ei există. Căci iată ce îi răspunde Dumnezeu Proorocului Ilie Tesvitul, atunci când acesta deplângea lipsa și a unui singur “drept’: ” Mi-am pus deoparte șapte mii de barbate, care nu și-au plecat genunchiul lui Baal”? Deci tot așa, în vremea noastră este o rămășiță rămasă prin har”. (Pavel, Romani,11;4-5)
Exista deci cale de rezistență și nici măcar nu este foarte complicată.
În primul rând să stăm neclintiți în ascultarea Bisericii ortodoxe, cea care a ținut Neamul Românesc în ființă: ieri, azi,întotdeauna; “întru lumina Ta, vom vedea lumina” (Ps.35,9)
Rețeaua de socializare poate fi folosită și pentru a răspândi Lumina, gând bun, nădejde, credință și dragoste. Rețelele de socializare pot fi folosite pentru a promova ceea ce este bun în oameni iar acest lucru îl fac cu prisosință revistele virtuale, al căror rol mânuitor încă nici nu îl realizăm. Iar acestora se mai adaugă un lucru esențial.
Fiecare generație are de înfruntat propria ei “încercare”. Doar în acest chip “libertatea de opțiune”, trăsătura umană esențială poate fi exercitată. Iar dificultatea “încercării” va avea și răsplata pe măsură. În acest sens, un alt Părinte al Pustiei, Avva Ischirion, spunea despre cei încercați în vremile “de pe urmă”: ”cei ce se vor afla lămuriți (curați) în vremea aceea, mai mari decât noi și decât părinții noștri se vor afla”.
Lumea are un rost și oamenii, toți și fiecare, care au fost, care sunt și care vor fi, au un rost. Iar acest rost înseamnă alegerea între “bine” și “rău”. În acord cu aceasta alegere stă putința noastră de a câștiga sau pierde și lumea asta și cea care va să fie.

—————————————

Alexandru NEMOIANU

Istoric
The Romanian American Heritage Center

29 martie 2018

Lasă un răspuns