Alexandrina TULICS: Un nume nou, pe-o piatră albă

Un nume nou, pe-o piatră albă

 

Nu rupe razele de soare,
Nu săgeta lumini în curcubeu,
Nu rupe penele porumbilor în zare,
Adună-le întregi-n sufletul tău.

Nu murdări izvorul ce adapă,
Pe liberi și încătușați, el săturând;
Nu omorî puii de cerb în alergare,
Ci toate liber, adună-le în gând.

Să nu strivesti sub talpă-ți roșii-macii,
Nici zborul păsării să nu îl curmi,
Ascultă-n luciul apei, pitpalacii,
Adună-le pe toate pe -al tău drum.

Nu-nzăpezii potecile-nverzite,
Cu drumuri arse,groasă ghiață,
Adună-ți cât mai multe flori în zâmbet
Și-mparte-le la toți cu: Bună dimineață.

Nu râde-n curtea plânsului care oftează,
Nu-ntoarce brazda-aproapelui ce-a semănat,
Adună-ți bogății-n înțelepciune,
Ce te va face luminat, curat.

Adună pietre ca-n ”praștia lui David”
Cu ele sparge cuiburi de năpârci
Și fii viteaz în luptă, nu fii palid,
Fii sigur de drumul ce-l apuci.

Pășește-n urma Mielului pe Cale,
Cu suflet dulce, plin de Duhul Sfânt,
Să te ajungă dezghețări și dezlegații
De pietre și furtuni, în Domnul Sfânt crezând.

Îmbracă-te în soarele ce n-arde,
Ci, mângâie, s-aducă viața,
Și rupe-ți pâinea pentru-aproapele și haina,
Să îți ajungă-n ceruri scump’-dulceața.

De vei lucra, lupta-n credincioșie,
Un nume nou pe-o piatră albă vei primi,
În Țara ce n-apune niciodată,
Unde vei fi cu Domnu-n veșnicii.

——————————–

Alexandrina TULICS

Oconomowoc, Wisconsin, S.U.A.

6 mai 2020

 

 

Lasă un răspuns