Alexandra GĂLUȘCĂ: Crăiasa iarnă

Crăiasa zăpezilor

 

Privesc geamul înghețat cu flori
în care vântul nemilos loveşte.
Arcuşul sufletului suspină-n fiori,
Un toboşar în amintiri izbeşte,

La geam cristale flori dansează
Pe muzica lui Strauss la vioară,
Chiar fulgii albi de nea valsează
Pe-a dragostei simfonie minunată

Crăiasa zăpezii pe-un nor călare,
Mi te aduce înghețat pe brațe,
Şi apoi, cum a venit aşa dispare
Împrăştiind flori de gheață-n zare

Credea că gerul te va face să uiți
Iubirea din suflet ce mi-o porți.
Te cuprind cald şi cu o sărutare,
Viata încet îți revine-n pupile

Trecut-au încet nostalgice clipe,
Lemnul arde în sobă, trosneşte,
Cuvinte de dragoste el ne rosteşte
Si fulgii de nea valsează pe-aripe

 

Crăiasa iarnă

 

Bine-ai venit Crăiasă albă
Cu steluțe căzute din nori
Flori de gheață pe o salbă,
Pârtii să aluneci, să zbori

Se aud colindele în lume
Cântate de mici românaşi,
Se zbenguie, mai fac glume,
Se bat cu nea micii poznaşi

Chiar dacă mai şi îngheață,
Veseli se dau pe derdeluş
Râd la patinoar pe gheață,
În nea se afundă nițeluş

Seara vine cu ger în cunună,
În casă-i cald, miroase a pâine
Toți copiii la masă se-adună
Apoi, bunica la poveşti îi ține

Iarnă ești o zână frumoasă,
Precum un vis plăcut şi rece,
Copiii-s fericiți şi nu le pasă
Că la joacă ei se vor întrece

——————————–

Alexandra GĂLUȘCĂ

Brăila

13 decembrie, 2018

 

Lasă un răspuns