1.Acolo unde colectivitatea sprijinită de o parte din presă își rezervă dreptul de reprimare, încetează și înfrângerea pornirilor rele – și oamenii săvârșesc fapte de cruzime, perfidie, trădare și barbarie, a căror posibilitate era considerate ca incompatibilă cu nivelul lor cultural. Așa cum s-a întâmplat în URSS și în România sub comuniști.
2. Freud a exprimat o necruțătoare critică a dublei morale practicate de Stat în vreme de pace sau de război.
3. Când ziaristul și politicianul se vor recunoaște în oglinda ce le-o pune în față omul de știință; când își vor da seama că ceea ce socot ei virtute nu e decât reflexul falsificat al celor mai negative impulsuri, al unor ficțiuni amăgitoare, atunci vom putea spera în respectarea libertății și promovarea dreptății.
4. Călătoriile nu pot fi simple intinerarii pentru ziariști. Acestea sunt necesare a fi călătorii spirituale. În condițiile tehnicii de astăzi, reportajele, fotoreportajele și imaginile sunt „ochiul” și „urechia” pentru cititorii, radioascultătorii și abonații tv.
5. Gândirea lui Oswald Arnold Gottfried Spengler, (n. 29 mai 1880 — d. 8 mai 1936 a fost un filozof idealist (reprezentant al antiintelectualismului) și istoric german, preocupat însă și de matematică, știință și artă. Opera sa cea mai cunoscută este Declinul Occidentului, publicată în 1918-1922, în care își elaborează concepția metafizică asupra evoluției ciclice a civilizațiilor), este bogată, însă deseori confuză; filosofia lui e în același timp poetică și abstractă. Spengler a fost influențat în deosebi de Heraclit și de Goethe. Ei au aplicat culturii, ca și naturii, legea veșniciei transformări descoperită de Heraclit.
6. Nu există omul în general, Omul abstract. Omul trebuie studiat în timp. Din principiul relativismului istoric, Spengler a ajuns să indice legile care domină evoluția culturii.Cultura e vie, ea se naște, crește, decade și moare. Orice cultură are o copilărie, o tinerețe, o maturitate, o bătrânețe. În medie ea durează o mie de ani.
7. Schimbarea mentalității determină schimbarea realităților socio- economice și politice nefaste.
8. Ziarisul să nu fie un retras din lume, ci să fie un om de acțiune cu condeiul și cu fapta.
9. Tolstoi, un om bogat, dacă ar fi fost bun, drept, milostiv în mod firesc- atunci viața și opera sa n-ar fi avut înalta semnificație pe care o prezintă astăzi. Tolstoi este în prezent învăluit în legendă. Neo-creștinismul tolstoian este, în esență, umanitarism pozitiv, era încrezător în viața morală a individului, decât în factorii biologici, tehnici și estetici ai progresului.
10. Thomas Kuhn scria în 1962: “Nu am nici un dubiu, de pildă, că mecanica lui Newton este superioară celei a lui Aristotel și că aceea a lui Einstein este mai bună decât a lui Newton, ca instrumente de rezolvat probleme. Dar nu reușesc să văd, în succesiunea lor, nici o direcție coerentă, nici o dezvoltare ontologică. “În concluzie: Există o idee de bază, știința înseamnă evoluție și revoluție.
Al. Florin Țene
*Din ciclul “Sens și Contrasens în înțelepciunile pentru ziariști“