De la naştere la naştere
(mamei mele)
În gândul tău am existat,
Mai înainte de aş fi simţire,
De când în viaţă am intrat,
Ţi-am fost prezenţă ţie.
Prin trupul meu sens am primit,
Cuvânt am luat, cuvânt am dat,
Iar suflul mi l-am regăsit:
Apropiat, îndepărtat.
Ce-i mai frumos decât un crez!
Eu văd şi simt şi plâng şi cânt,
Şi chiar de ştiu nimic, nimic,
1995
Astăzi și mâine, dacul
Acuma la apus de soare,
Bila cea albă e rostogolită de preoţi la templu,
Până la semn
Şi este linişte în sat
Şi iată se vede cum încă pe coşuri mai iese fumul.
La noapte, târziu, din lupii ce umblă pe creste,
Se vor opri să urle într-un zadar,
În lumina de lună.
Mâine fraţii mai mici vor pleca:
La stupi, la peşte, la turmă.
Eu îmi voi pune pe cap căciula primită astăzi la ritual.
Sunt deja printre cei ce au simtit-o in minte
Şi cu ea voi respira în lume aerul sobru.
05.08.2010
Lupta
Trupul mi se lungise. Era alb.
Şi mă întrebam când voi reveni la normal.
Piatra credinţei era în pericol
Şi mi se retrăsese armatele şiroi
În stânga, la Dumnezeu.
Cel fără chip vroia să îmi intre pe o uşă puhoi în bătăile tobei.
Am stat singur la masa tăcerii(în stânga),
Aşteptând un semn de la Cel ce mă încredeam(Dumnezeu), să ies în dreapta,
Să ies în luptă. Să fiu biruitor.
Cu sania timpului a venit Însuşi Dumnezeu
Şi a oprit.
De tăria Lui totul s-a limpezit din nou
Şi am început să privesc lucrurile de pe piciorul drept.
Şi a bătut vânt alb spre stânga de pe zidul meu.
2012
Ruga
După o croire in vechea haină neagră,
M-am dus în ipostaza (chipul)
Celei ce se roagă,
Tu ni Te-ai înălţat la ceruri
Din afara Ta.
Peste trupul în genunchi
Si peste fiinţa mea îngenuncheată,
Doamne, lin a căzut haina albă a Ta.
2012
Sentiment
Unde un sentiment criminal m-a trezit din somn
Sabie mi-a pătruns în piept.
Sufletul s-a dus în parfum de crizantemă.
Cine mă mai omoară? Mi-am spus.
Şi mi-am adus aminte de mine
Şi am stat în stânga oglinzii
Şi oglinda-mi ştergând-o dădeam să plâng.
Cântec cosmic spre lună am cântat.
A urmat o tăcere şi apoi un cântec de bucium
Şi apoi cântec de înviere. Şi am înviat în lună.
Şi am pornit spre dreapta oglinzii sabie
Şi a plouat cu picături mari la oglindă.
Şi am trecut prin sentimentul de Dumnezeu cu “cântec la braţ”.
2012
Adame
Adame, Adame,
Vorba fărâmă,
Duhul străpunge,
Chipul iese din întuneric, ca fructul rupt în două de mâini.
Adame, Adame,
Atenţia din tâmplele tale stă în scoarţa copacului.
Ascultarea ta în crengile lui.
2012
––––––––––––
Adrian MOCANU
Constanța
(Imagine internet)