FASCINANT AR FI
Fascinant ar fi să nu știu ce va fi mâine, aș vrea să ascult divină chitară în Mexic zburând, s-o ascult și ,, Casablanca ,, pe ochi picurând,
Samuel s-o ascundă în umbră, duh de lilith,
Să nu știu că exiști curcubeu aruncat, culori în derivă ,amurg peste sufletul meu
Omenirea, frumoasă și tânără, cântă ,,je t `anime,, Lara Fabian plânge, mie îmi umblă macii prin sânge, și nu , n-aș vrea să te mai știu, perlă suavă prinsă în pânza sufletului meu!
Ce viață e-n miezul de floare
Aș scrie pe toate zidurile ,nu împușcați trandafiri, în vreme de soare, chiar de sunt ciori
Și pe aripile lor sunt zâmbete ascunse în negre culori!
E ATÂTA LINIȘTE
E atâta liniște încât culorile fluide își regăsesc un vad în absolut, de ce cred eu că pod îți sunt de flori
Și trupul meu, trup de lumină, o ramură-nflorită pe pământ, copac din rai cu lemnul sfânt
De-mi este inima fărâmă!
Nu te-am cerut dar fiecare fir de iarbă îmi este atât de cunoscut pe-aici de ai trecut,
Nu simți un strai de-azur prea strâmt cum nu te lasă să respiri când mâna mea vrea să-ți atingă un bob de rouă suspin, clopot în vânt în care mă-nvelești și cânt,
Ce legământ!
Nu vezi cum râul stă în loc să-ți simtă mirosul de sulfină
De ce-mi zâmbești nostalgic plutind peste lumină?
Nu poți să fii mereu ce vei să fii , îndrăgostit de macii frânți sub soare, sub sărutări de fluturi când rătăcești prin câmpuri să-ți rupi și din răchite scuturi ,nici nu te strig,
Amară salcie te înconjoară,
Și raiului zăvor să-i pun la stele, când visezi
Ci doar cu flori pelin să-ți ningă adevărat să-mi fii și nu de-argint!
O! Și dacă-Ți spun cât mi-e de frică…
———————————-
Adina POPESCU
26 martie 2019