SCRISORI DIN ȚARA DE MĂTASE
Dar eu cum să te ating când cerul te ascunde, frumos ca o umbră de zeu, hlamidă peste umerii tăi , tu cel străin pe pământ, trecând printre lumi, cu trupul îndurerat de spini,
Coroana ți-e de rouă mărgărit bătut cu safir, înflorind ca miezul rotund, cu floare de lună legământ,
O, ce vară albastra, ce-i pentru mine tristețea?
Mi-ai deschis ferestre în zid lună galbenă îmi aruncă nufărul galben, zâmbind, fierbinte-n spus, pământul supus, fără vina tărâm de lumină așterne valului marea
Marea asurzitoare aruncă pe mal corali ne-nfloriți
O, pot să te iubesc, iubirea, o pasăre de lumină mi-o aduce din sud înfloririlor în floare, semințele cad în adânc
Spre a se întoarce în arbori răcoare!
Du-te, îți spun, de pot să te iubesc, mi-e destul vara amară
Vara de-i vară!
———————————-
Adina POPESCU
16 ianuarie 2019