În acest colț de țară atât de prost guvernat până acum, Basarabia, a apărut speranța de revenire la normalitate. Pe 24 decembrie a fost investită în funcție noul președinte Maia Sandu. Este într-un fel moș Crăciun venit în locul lui moș Gerilă. Discursul Doamnei președinte a fost unul foarte bine structurat, bine chibzuit, cu chemări la unitate, atât de mult compromisă de kremlinezul Dadon. Dar cel mai vizibil fir roșu, care trecea prin întregul ei discurs, a fost chemarea la susținere. A spus în repetate rânduri că doar împreună putem pune capăt hoțiilor, bădărănismului în politica de pe Bâc, iar „hoții să stea la pușcărie nu la guvernare”. Ceea ce apreciază majoritatea (cel puțin cei apr. 60% care au votat-o) la noul președinte, Maia Sandu, este simplitatea, sinceritatea, onestitatea, modestia și curățenia morală (nu a fost implicată nici într-o găinărie economică precum precedentul pseudopreședinte). S-a văzut acest lucru și în ziua „investirii”. A venit la Palatul Republicii neînsoțită de bodyguarzi, pe jos, fără alai de mașini și a fost aplaudată de cei prezenți în fața Palatului. Pseudopremierul Kiku și președinta parlamentului Z. Greceanîi au sosit cu alai în mașini luxoase și au fost huiduiți.
Pentru prima oară în istoria modernă la președinția Republicii a venit o femeie. Acestea întăresc încrederea că Doamna Maia Sandu va reuși să realizeze majoritatea obiectivelor formulate. De menționat că drumul Doamnei Maia Sandu spre vârful puterii a fost unul cu spini. Chiar de pe segmentul de centru-dreapta, puneau la îndoială capacitatea Maiei Sandu de a câștiga președinția într-o societate eminamente patriarhală. Iată că a câștigat, mesajul ei fiind unul clar și convingător chiar și pentru bărbații misogini, care au votat-o. Astfel și în Republica Moldova în cea mai înaltă funcție în stat a venit o femeie, de altfel ca și în mai multe țări ale Uniunii Europene, unde treburile merg bine, precum Estonia, Finlanda, Danemarca, Islanda, Croația, nemaivorbind de cea mai puternică femeie a Europei – Angela Merkel, care de peste 20 de ani conduce motorul economiei europene – Germania și de președintele Comisiei Europene, Ursula Von der Leyen.
Prima Declarație în funcția de președinte Maia Sandu a făcut-o cu ocazia sfintei sărbători de Crăciun: „Dragi cetățeni, dragi prieteni! De Crăciun, vă transmit toate gândurile bune și vă doresc multă sănătate și bucurie. Crăciun fericit!”. Câtă curățenie creștină comparativ cu „Fericiunul crecit” al satanistului Dadon cu cruce la gât și carnetul de comunist la inimă. Sperăm mult, toată lumea bună, sătulă de această mizerie totală (pandemică, economică, morală), speră că doamna Maia Sandu va reuși să realizeze toate obiectivele formulate fiindcă sunt vitale pentru redresarea situației extrem de dificile lăsată de această guvernare catastrofă Dadon+Kiku. „Să vedem ce o să faceți acum” spune acest hoț, mare trădător kremlinez Dadon. Guvernul Kiku s-a menținut cu tot dinadinsul la putere (în mod normal trebuia să cadă încă în vară, când a fost înaintată prima moțiune de cenzură, dar care a căzut din cauza cârdășiei lui Dadon cu Șor) până când a fost împărțit bugetul după placul celor două clanuri mafiote (Dadon +Șor). Chiar dacă nu avea să fie lansată moțiunea de cenzură a opoziției guvernul Kiku-Nimiku oricum își dădea demisia. „Maurul și-a făcut treaba. Maurul poate să plece”, a fost principiul, după care s-a condus acest înfumurat pion al lui Dadon. Dar a plecat trântind ușa (ca și Dadon). În mod normal guvernul demis trebuia să-și continue activitatea până se ajungea la o soluție după sărbători. Repet, în mod normal, cu oameni normali cu durere de suferințele acestei așchii de popor. Dar de aceștia nu-i vezi nici prin lupă în actuala guvernare. A plecat Kiku, luând cu el și trei miniștri cheie: ministrul Economiei Usatîi; ministrul finanțelor Pușcuță; ministrul sănătății Dumbrăveanu, înaintea ei plecând și zece secretari de stat (tocmai aceia care ar trebui să asigure funcționarea sistemului de sănătate în această perioadă pandemică până vine un alt ministru). Au plecat miniștrii tocmai de la ministerele, care „au realizat” cele mai mari insuccese: economie pusă pe burtă cu zeci de mii de întreprinderi mici falimentare, cu agricultura adusă la pragul falimentului; un buget cu o gaură de peste 13 mlrd lei; o situație sanitară catastrofală cu o pandemie ieșită de sub control, un personal sanitar epuizat, ajuns la capătul puterilor fizice și morale, o infrastructură care practic nu mai are locuri libere în spitale. Toți aceștia pleacă într-un moment atât de greu în pline sărbători, în început de iarnă. Este planul lui Dadon, coordonat cu „curatorul” Kozak de a practica tactica pământului pârjolit. Acest kremlinez ia transmis noului președinte o moștenire pur și simplu catastrofală sub toate aspectele: pandemic, economic, politic, moral.
Este o situație extrem de dificilă, care trebuie să fie gestionată de unicul reprezentant credibil al puterii – Maia Sandu. Dar ea va reuși doar dacă va fi ajutată (a repetat-o de mai multe ori și în cuvântul ei la inaugurare).
Pe extern președinta Maia Sandu are totală susținere. „Calea pe care ai ales-o nu e ușoară, însă mandatul pe care l-ai primit este clar. Te asigur că Europa este alături de tine” a declarat Președintele Comisiei Europene, Ursula Von der Leyen. Cât de binevenită este această susținere în acest moment crucial. Dar și declarația de susținere a liderilor celor șapte state europene a venit ca un balsam: „Noi, președinții Lituaniei, Cehiei, Estoniei, Letoniei, Poloniei, României și Slovaciei o felicităm pe Maia Sandu pentru învestirea sa în funcția de președinte al Republicii Moldova. Maia Sandu a primit un mandat puternic din partea cetățenilor Republicii Moldova care așteaptă schimbări, o agendă de reformă mai ambițioasă, democrație și legături mai strânse cu UE. În acest sens, exprimăm sprijinul nostru deplin Maiei Sandu și eforturilor sale de consolidare a implementării reformelor bazate pe valori democratice, libertăți fundamentale și statul de drept. Suntem alături de președintele Maia Sandu în demersurile sale de a stabili un sistem democratic funcțional în Republica Moldova care să reflecte voința cetățenilor Republicii Moldova. De asemenea, suntem gata să împărtășim experiența noastră de reformă și integrare europeană, care ar putea contribui la prosperitatea și bunăstarea Republicii Moldova pe drumul său către Uniunea Europeană. Reiterăm sprijinul nostru necondiționat pentru independența, suveranitatea și integritatea teritorială a Republicii Moldova și calea europeană aleasă de cetățenii Republicii Moldova”, se menționează în scrisoarea semnată de cei șapte președinți de țară. Un semn clar de susținere a fost și vizita a președintelui României Klaus Iohanis. De asemenea, scrisoarea semnată de șefii a 15 state europene privind ajutorarea statelor din Parteneriatul Estic este o susținere clară. De asemenea, vizita de astăzi a Doamnei președinte Maia Sandu la Kiev.
Ce facem pe intern, noi, cei mulți? Bunii noștri prieteni, parteneri, ne vor susține necondiționat, dar vom fi noi în stare să „cumpărăm acel bilet câștigător” pentru a realiza această speranță. Maia Sandu are strictă nevoie de totală susținere și pe intern, inclusiv din partea propriului partid PAS, prin acțiuni concrete de coalizare a centru-dreptei și dreptei, fără de care alegerile parlamentare anticipate nu-i vor aduce Președintei o majoritate parlamentară și un guvern normal, cu care Maia Sandu să scoată Republica din impas.
Indiscutabil, partidul PAS, cu bani puțin și forțe limitate, a făcut foarte mult pentru ca Maia Sandu să câștige președinția. Însă este absolut clar că dacă nu avea loc acea coalizare fără precedent din toate partidele de pe dreapta – centru dreapta, dacă diaspora, și ea împărțită în diferite partide, nu s-ar fi organizat atât de bine pentru atingerea unui singur scop – victoria Maiei Sandu, nu am fi avut astăzi această schimbare la președinție. Tot atât de clar este și faptul că dacă nu ne vom reorganiza, regrupa toate forțele este problematică victoria în alegerile parlamentare anticipate. Iar un nou parlament cu partidele PSRM, Șor și Partidul nostru pe stânga și doar PAS pe centru-dreapta nu va fi cu nimic mai bun decât actualul. Și ce va face atunci președintele Maia Sandu fără susținere din partea Parlamentului și guvernului?
Conducerea actuală PAS trebuie să dea dovadă de gândire de stat, să fie inițiatorul unificării forțelor pe centru-dreapta. Actualmente pe centru-dreapta există tocmai 3 partide membre ale Partidului Popular European: PAS, PPDA și PLDM. Toate trei cu aceeași ideologie liberal-democrată! PPDA și PLDM separat nu au nicio șansă de a trece pragul electoral, iar voturile lor se vor duce, în final, la Dadon și Șor. Păcat, în ele se află foarte bine pregătite persoane (I. Munteanu, A. Slusari, D. Plângău, Iu. Țap, T. Deliu ș.a.). Acum când PAS a rămas fără președinte, când PPDA este în faza de organizare a propriului congres, s-au creat condiții estrem de favorabile să se unească într-un singur partid cu un singur președinte ales la congresul unificator. Și alăturarea PLDM (fără Filat) ar fortifica acest partid. Chiar dacă unii lideri PAS consideră că partidul ar pierde de la această unificare, vom câștiga cu toții. Un partid de centru-dreapta puternic va fi un pol de atragere și pentru o parte de pe centru-stânga, un segment important, pe care până nu demult a „gospodărit” PDM, iar acum încearcă să „gospodărească” Usatîi. Sunt absolut distructive acțiunile unor pseudoultraunioniști, care bat în președinte (care nu este un ideal, dar în aceste vreo 18 zile, majoritatea sărbători, pur și simplu încă nu a reușit să facă greșeli, pentru care să fie bătută). Poți declara înflăcărat de zeci de ori Unire, iar carul Unirii nu se va deplasa nici cu un metru. Pașii propuși de președintele Maia Sandu la întâlnirea cu președintele Klaus Iohanis privind podul rutier care să unească Ungheni cu Ungheni și cu autostrada, numită în România Autostrada Unirii, punțile energetice (rețele electrice comune și gazoduct), punțile educaționale și culturale, apropie mult mai mult ReUnirea celor două maluri de Prut.
Dar și aceasta este puțin. Dacă pe dreapta nu va exista o forță cât de cât însemnată, pentru care să voteze cei peste 30% de unioniști, unii dintre ei vor rămâne acasă (s-a întâmplat aceasta și în alegerile prezidențiale recente). De aceea, crearea unui singur pol unionist, a unui singur partid unionist pe dreapta prin unirea tuturor așchiilor liberale și formațiunilor unioniste, este absolut necesară pentru asigurarea unei majorități de dreapta-centru dreapta în viitorul parlament. Președintele Traian Băsescu ar putea fi de real ajutor în unificarea dreptei. Îmi vine în memorie situația din perioada înaintea alegerilor parlamentare anticipate din a. 2001. PL condus de Dl M. Rusu, PNȚCD din Republica Moldova, condus de V. Muravschi, susținuți de aripile Dolganiuc din PPCD și Nedelciuc din PFD, au propus PSL (președinte O. Serebrian) să organizeze în toamna anului 2000 congresele tuturor partidelor, la care să se ia decizia de unificare prin altoirea pe tulpina partidului PSL. Din cauza lui O. Serebrian, care a refuzat propunerea, tentativa a eșuat, iar toate acele partiduțe au pierdut în alegerile din a. 2001, dăruind lui Voronin vreo 7% de voturi. Actualmente pentru toți factorii de decizie din partiduțele de pe segmentele de dreapta – centru dreapta este absolut necesară adoptarea condiției: „Niciun vot de pe dreapta-centru dreapta pentru Dadon și Șor”!
În aceste clipe de restriște, când Federația Rusă a dezlănțuit un adevărat război noului președinte, când acțiunile de schimbare a societății promovate de președintele Maia Sandu sunt blocate de mai multe structuri ale statului, este strict necesar ca întreaga intelectualitate, societatea civilă, organizațiile nonguvernamentale, s-o susțină necondiționat, măcar până scăpăm de această bandă de interlopi.
Avem o șansă de revenire la normalitate, pe care nu trebuie s-o ratăm.
Să ne ajute Dumnezeu!
————————
Valeriu Dulgheru
Chișinău
12 ianuarie 2021