Elena VOLCINSCHI: Mai plânge încă o zi

MAI PLÂNGE ÎNCĂ O ZI

 

Mai plânge încă o zi, frustrată de lumină
În ploi și-a destrămat cămașa aurie,
Salba de frunze verzi ucise de rugină
Deșiră pe alei-n ast’ toamnă arămie.

Din veștejiri, tristeți abil mă împresoară,
Tac plinul gândului ce nu se vrea sedus.
Din lunecări tacite cu înfiorări de seară
Îmi urc pieptiș speranța din dor ce am-nespus.

De-aș fi un copac verde pe aleile pustiite,
Aș fura petice de-azur din zare ca să cos,
Pe ramuri cugetări cu grijă rostuite,
Din astă-nțelepciune toamnei să-i dau prinos.

Mai plânge încă o zi, frustrată de lumină
In toamna care-i fără gânduri de plecare.
Frunzele verzi de-acuma-s ucise de rugină
Și doar s-aștern durut pe sufletu-mi ce doare!

—————————————–

Elena VOLCINSCHI

(Din vol. ,,La margine de amurg”, 2015)

 

Lasă un răspuns