Dorel SCHOR: Cinci pictori – lucrări care mi-au plăcut

Se înţelege că sunt foarte numeroase operele de artă plastică care ies în evidenţă, care plac în mod deosebit privitorilor. Intervine, desigur, factorul subiectiv al consumatorului de frumos, în funcţie de gust, educaţie estetică, preocupări şi, nu în ultimul rând, cunoştiţele sale în domeniu. Am ales, de data aceasta, cinci lucrări, aparţinând unor pictori diferiţi şi realizate în tehnici diferite, care mie personal mi-au plăcut în mod deosebit.

    Alma Redlinger, marea doamnă a picturii din România, are o foarte bogată operă plastică în care se regăsesc însemnele tradiţionalismului, dar şi ale avangardei. Descoperim în lucrările ei numeroase ipostaze ale picturii. De data aceasta, un colaj. Subiectul colajului respectă una din direcţiile tematice cărora pictoriţa le-a dedicat numeroase lucrări – femeia.

O lucrare emblematică şi importantă pentru creaţia lui Baruch Elron se întitulează „Sustine et abstine”(susţine şi abţine-te). Expresia este atribuită filosofului Epictete,  reprezentantul cel mai important al stoicismului imperial. Maxima este sintetică şi pictura la fel, fiind semnificativă şi reprezentativă pentru opera şi spiritul care l-a călăuzit cu înţelepciune pe artist.

Arie Lamdan, pictorul cunoscut pentru tablourile sale suprarealiste, pentru sculpturile surprinzătoare şi figurile spectaculare, crează uneori un univers inedit, descoperind in calmul naturii un loc de visare şi fantezie.   Peisajul israelian cu multe nuanţe de verde şi puţin galben pal, face loc poeziei vizuale cu care pictorul se identifică.

Interesantă este schiţa de nud a lui Liviu Lăzărescu, profesor emeritus la Institutul de artă din Bucureşti, autor al unor cărţi despre culoarea în artă şi tehnica picturii în ulei. De data aceasta, nici culoarea şi nici tehnica picturii în ulei nu vin în consideraţie ci priceperea de a desena, element de bază şi esenţial în orice operă plastică viabilă.

O lucrare florală semnată de pictorul Lipa Natanson încheie scurtul nostru periplu. Tablourile cu flori sugerează mai întotdeauna seninătate şi optimism, iar Lipa lucrează în buna tradiţie artistică, în care există armonie cromatică, lirism şi poezie vizuală. La care se adaugă şi robusteţea imaginii, tocmai pentru că lucrarea se distinge prin esenţă şi simplicitate.