Ploaia de smarald
Un gând a desenat
pe fața mea un zâmbet…
Într-o scânteie albastră ruptă din cer
s-a unit steaua mea cu steaua ta…
O ploaie de smarald
ne picură sufletele
și ardem și iarăși ardem,
viul nisipului ne-a încins tălpile,
nefirescul obscur al nopții
ne-a ascuns trupurile
unite într-un crepuscul imaginar.
Unduirile lor se răsfrâng
într-un cântec etern,
aerul soarbe din iubirea lor
și se îmbată umblând
turmentat peste câmpuri.
————————–
Camelia CLENCI
8 decembrie, 2018