Să mor cu tine cu tot?
Ce faci când îmi creşte în suflet amarul trecut?
Cum spuneai, eu chiar mai visez cai verzi pe pereţi
Când ploaia te rostogoleşte-n sărut
Ce faci cu patima ce poartă în frunte peceţi?
Deşi dragostea visează palate
Şi plânge în numele celor ce n-au fost niciodată iubiţi
Primăvara îmi urcă în sânge pe nişte trepte rulante
Cu capul plin de salcâmi înfloriţi…
Noaptea mă plimb în trăsuri elegante,
Deşi dragostea-mi umblă într-o sanda…
Şi tot nu pot spune că mi-e viată vinovată de toate
Deşi fără tine, de-i zi sau de-I noapte, îmi duc zilele-aşa!
Ascuns îmi stai în orice gând care-mi vine,
Nu ştie nimeni de lacrima mea şi cum am să pot!
Supusă să aştept aceleaşi zori-fără tine
Şi cum pentru un vis de iubire, se poate muri cu tine cu tot…
————————————
Daniela PÂRVU DORIN