Îți spun să taci și plângi nervoasă, aiurea,
Încet-încet o să-mi ucizi, de vrei ori de nu vrei, iubirea
Dacă în mine astăzi nu mai crezi
Și orice pas îl fac mi-l suspectezi!
Ce căsnicie mai putem avea?
Să mergem la un medic, draga mea,
Un psiholog poate ne-ar rezolva problema
Și o să-ți lămurești și tu, încet, dilema,
Gândește-te și cu piciorul să nu dăm
La șansele pe care le avem,
De taci un pic și-ncerci să mă asculți
Sunt sigur, temeri multe o să-nfrunți…
Eu sunt fidel și-atâta te iubesc!
Nu vreau, nu pot, nu știu să mă feresc,
Nimic nu fac nicicum în dosul tău,
Mă crede-odată, pentru Dumnezeu!
De vei continua cu îndârjire-așa
Ne va muri precis și dragostea,
Nu o ucide, te rog, te conjur,
Cât voi putea această tensiune să îndur?
Crizele tale-atât de-ngrozitoare
Mă-ndepărtează, scumpo, tot mai tare,
Rămâi alăturea cu-ncredere, fii liniștită,
Iubește-mă frumos, mereu vei fi iubită,
Mergi lângă mine-alături, pas în pas
Și-om depăși în doi, orice impas,
Fii soția mea cea dragă și-nțeleaptă
Și cu judecata-ntotdeauna dreaptă,
Nu mai plânge, deloc nu mai mai țipa,
Te rog frumos să taci, nu îmi placi așa,
Te chem alături acum să-mi dai mâna,
Eu sunt alesul tău, tu-mi ești de pe cer, luna!
———————————–
Florentina SAVU
14 septembrie, 2018
