Ucraina și Rusia sărbătoresc în acest an 1030 de ani de creștinism. Dar dacă la Moscova moștenirea cneazului Vladimir cel Sfânt (978-1015) este celebrată în era președintelui Vladimir Putin și a patriarhului Kirill ca un eveniment crucial, irenic în existența slavilor orientali, în Ucraina sărbătoarea e târâtă de istoria unei lupte multiseculare dintre catolicismul polono-lituanian și ortodoxia țarului rus. După 1990, când Ucraina își declara independența în Uniunea Sovietică, am avut ocazia să fiu martor la fața locului, direct și personal la conflictul religios a cinci orientări, care au generat situația tensionată de azi: cei din vest, catolicii sunt cu Roma, cei din est, rușii, cu Moscova, unii sunt pentru Constantinopol / Istanbul, alți pentru o mitropolie din America, fara a-i uita firește pe naționaliști, care vor ca centru religios al tuturor ucrainenilor sa fie Kievul autocefal. Patriarhul grec de la Constantinopol este pus oarecum in umbra de avântul ruso-pravoslavnicilor lui Vladimir Putin, pe care patriarhul Kirill îl numește o „minune dumnezeiască“, și tergiversează soluționarea disputei dintre Biserica ucraineană din cadrul Patriarhatului Moscovei și a întregii Rusii, dorința de autocefalie, fundament al unui naționalism ucrainian de rău augur, cum vedem deja la procesiunea (krestnyi hod) a 250.000 de fideli a Patriarhiei Moscovei șicanată în fel și chip la Kiev. Sinodul Bisericilor Ortodoxe din Creta, 16-27 iunie 2016, precedat de întâlnirea dintre papa Francisc și patriarhul Kirill din Havana, 12 februarie 2016 privind „Relațiile reciproce dintre Biserici, problemele esențiale al fraților noștri și perspectivele de dezvoltare a civilizației umane“, sunt cadrul generos în care va fi soluționat și acest conflictul religios. Declarația comună a papei de la Roma și a patriarhului Moscovei, unica și fără egal în ultimul mileniu de creștinism, constanta lapidar și convingător „Nu suntem concurenți, ci frați.“ Dacă asta îi unește pe catolici și ortodocși, cu atât mai mult ea este valabila pentru descendenți a Fericitului Vladimir cel Sfânt.
https://www.academia.edu/28173741/Viorel_Roman_Europa_Crestina.pdf
————————
Dr. Viorel ROMAN
Bremen, Germania
12 august, 2018