In lupta dintre Populismul luteran, catolic si Puritatea judeo-crestina, calvinista, dintre Trump si Clinton, dintre izolationism si imperialismul neocons, a invins America First, care pune la indoiala atat costul razboiului din Orientul Apropiat de 7.000 de miliarde de dolari, cat si finantarea NATO-ului de catre SUA, ce-i tine pe americani in Europa, pe nemti jos si pe ruso/sovietici in afara ei.
Lord Hastings Lionel Ismay: NATO was created to “keep the Soviet Union out, the Americans in, and the Germans down.”
Daca SUA se retrag din UE, se ridica din nou germanii si Rusia cu panortodoxia, panslavismul revine la Bucuresti, in Balcani?
http://www.ziarulnatiunea.ro/
http://melidonium.ro/2014/03/
https://www.academia.edu/
http://www.observatorul.com/
https://www.academia.edu/
INVAZIA BARBARIOR
in Sfântul Imperiu Roman de Naţiune Germană are o tradiţie bimilenară. Numai Germania aşteaptă anul acesta 800.000 de afro-asiatici din aşa zise state eşuate – failed state -, părăsite de administraţia creştin-europeană în urmă cu jumătate de secol. De atunci ele sunt incapabile să menţină un minim de condiţii civilizate populaţiei preponderent musulame şi idolatrice, care se refugiază acum, trecând prin Balcani sau cu ambarcaţiuni Mediterana, în UE.
Pe scurt: dacă ne-aţi părăsit şi nu ne mai faceţi accesibilă civilizaţia şi la noi, venim peste voi.
Uniunea Europeană nu-i Imperiu, n-are Constituţie, iar deficitul de democraţie a celor 28 de state suverane paralizează luarea de decizii majore, aşa că putem vorbi şi de un failed imperium, failed sacerdotium. Dacă Imperiul depinde de Papă şi Impărat, vedem că ultimul lipseşte, iar Papa Benedict XVI s-a retras, sufocat de relativism, de primatul economiei, e laicizarea chiar şi a clerului şi a unor pseudo- ceremonii sacre. Dacă destinul final al lumii, escatologia universală se diluează, dispare, atunci nu metafizica, ci economia are ultimul cuvânt şi sensul vieţii se degradează.
Să ne reamintim că democraţia a apărut ca urmare a departajării sferei sacrului de profan în Sfântul Imperiu, a luptei dintre Papă şi Împărat, şi a revoluţiei papale din sec. 11-13. De aceea, nu-i de mirare, şi după filosoful Giorgio Agamben, că o degradare a bisericii papale atrage după sine şi pervertirea democraţiei, a întregii vieţi social-economice. Capitalismul devine peste noapte religie, iar dreptatea divină este înlocuită fără menajamente de liberalism, cu economia de piaţă şi competiţie.
În statul secularizat al iluminiştilor, la departajarea politicii de religie, locul credinţei l-a luat, după eşecul marxism-leninismului, neoliberalismul. Judecata şi dreptatea divină nu mai joacă niciun rol în statul modern de azi, cu consecinţe deprimante şi riscuri. Scriitorul Michel Houellebecqs descrie, în romanul său de mare succes „Supunerea lipsei de perspective”, pustiul spiritual contemporan din Franţa. Europa, în care fiecare persoană este forţată să lupte şi nu mai are nici posibilitatea, puterea de a se împotrivi competiţiei pentru un loc cât de cât privilegiat într-o economie de piaţă motivată exclusiv de lăcomie şi setea de bani. Homo homini lupus est bellum omnium contra omnes.
Dacă este deja insuportabil că nu se mai poate vorbi de Europa decât de deficit de democraţie, austeritate, economie, euro, va reuşi invazia afro-asiatică să readucă în actualitate valorile culturale, spirituale, creştin-europene, la care aspiră nou- veniţii, şi, pe această cale, să se depăşească fundamentul eminamente economic, secularizat, al neoliberalismului?
INVAZIA BARBARILOR, opinii
Liviu Mitranescu: Analiza de o exceptionala subtilitate!
Mariana Valentina Zubor: Interesanta, importanta si f. patrunzatoare analiza Domniei Voastre ca o anticipare previzionala a ceea ce va urma, multumiri si respect.
Horia Ioan Filip: Cand au gresit mai mult europenii, cand i-au colonizat sau cand si-au retras administratia si doar cand le parasutau mancare?
Viorel Roman: Dupa un scriitor african, crestinii au facut mahomedanilor, idolatrilor, scoli, spitale, cai ferate, aeropoarte etc., le-a urcat elita in avion und incepe lupta de eliberare de colonialism, asa ca „omul alb“ s-a parasutat, iar cei ramasi nu stiu nici sa piloteze, nici sa aterizeze.
Horia Ioan Filip: Pai au fost anii aceia, 950-‘960, cand o anumita propaganda, a unei puteri, invidioase ca nu are si ea colonii peste mari (ci numai continentale) si cu scopul ascuns de export de revolutie proletara, a facut sa innebuneasca coloniile si sa-si ceara violent si iresponsabil independenta. Asa ca puterile coloniale,din fericire si firesc civilizate, au inceput sa-si retraga administratiile din colonii si era mare entuziasm cand se nasteau noi state de azi pe maine. Dupa jumatate de secol se vede ca au fost niste naivi acei locuitori din colonii si de fapt spiritul lor de razmerita indusa a provocat doar suferinta, saracie si razboaie in aceasta lume a treia, termen generic care inglobeaza aceste foste colonii, cu mici exceptii. La situatie se potriveste o intamplare cu talc istorisita de un scriitor rus din extremul orient al Rusiei numit Tinutul Primorie. Un rus intreprinzator de acolo si-a infiintat undeva in taiga o crescatorie de vulpi argintii, foarte valoroase pentru blana lor. Le aducea hrana pe plac de pe la abatoarele din Vladivostok si le tinea in ingraditura din plasa de sarma. Dupa un timp.crescatorul nostru de vulpi a inceput sa observe cum vulpile rodeau cu furie plasele de sarma incercand sa scape. Fiind om milos si facandu-si plinul de altfel prin valorificarea blanurilor, el s-a hotarat sa le lase libere in mediul lor natural. Asa ca le-a deschis usile si toate vulpile au zbughit-o de indata fericite si libere. Si rusul era bucuros ca a facut o fapta crestineasca. Insa nu mica i-a fost mirarea cand dupa cateva zile, vulpile flamande se adunasera in jurul gardurilor de sarma si incercau disperate sa intre inapoi in tarcuri. Erau pur si simplu lesinate de foame si nu mai stiau sa-si procure hrana in salbaticie. Acuma „vulpile” dau navala in tarcul Europa deja prea plin de altfel.
https://www.academia.edu/
https://www.academia.edu/
ROMAN, VIOREL. Europa creştină / Viorel Roman. – Timişoara : Artpress, 2016 ISBN 978-973-108-710-8 Biblioteca Nationala a Romaniei CIP 2016-16660