Aripile sufletului
durerea s-a odihnit în liniștea cerului
scriam versuri
pe ramuri de noapte
aveam aripile întinse către El
sprea a înțelege lumina
pășeam tăcut printre tainele sufletului
rătăcind între pereții de ploaie
seara coboram pe crestele munților
aveam pașii ascunși între cutele gândurilor
tremurau frunze în copacii de lut
pășeam către cer
visând la eterne iubiri
în bătaia desprinderii
diminețile le spălam cu roua cerului
căutând valul de dor
între lacrimi și armonii
sub pleoapele umede
pe drumul de la moarte la Cruce
sorbind din aripi de ceară lumina
———————————–
Viorel Birtu PÎRĂIANU
Constanța
20 mai 2019