Violeta SECOȘAN CADAR: Ploaia din suflet

Din Martie s-a spulberat zăpada,
Aprilie cu flori se varsă-n Mai,
Pe portativul soarelui cresc muguri,
Şi o muzică discretă prinde grai.

În centrul de Iubire şi culoare,
Cu mantie și tânără și verde,
Natura parcă azi se ascunde-n mine,
Ori sufletul în sânul ei se pierde?

Un templu sacru,risipiri de aur,
În amfiteatrul pur de ramuri ude,
Peste comoara-n arderi vegetale
O simfonie a vieții se aude.

Alai de presimțiri în largi deschideri,

Natura neştiută-n oameni vine.

Nelămurit m-am risipit în toate,

Mi-e Sete parcă și mi-e dor de mine!