Galactică
Doamne …sunt un tăran…nesocotit …
Tristețea mea e aidoma cerului învolburat…
Nu pot striga…sunt mort pe dinăuntru
Plutesc….doar plutesc căutându-te !!!
Unde ești….???
Unde ești….unde..unde..unde ești…
şi buciumul buzelor mele,
mute…reflectă neputința-mi..!
Nu te aud. ! , ..
Nu te văd..!.
Dar te ştiu aproape…
Pe boltă…aleargă…Carul -Mare…
Carul -Mic
Trec :bara la bară
Steaua -Polară..
Alături…ceva mai departe un Vânător aleargă o Lebădă…
Leul…stă la pândă…
Lui i se cade să şadă….
E rege….
Gemenii aceea se întrec in contraziceri…
Alba -neagra…
O ce suflet pustiu am amuțit la marginea necuprinsului
Şi neputința mi cânta recviemul….
Tu ştii ??Tu doar Tu
Ştii ce fără sens sunt
Zilele mele…
Uneori cred că totul e un vis
Din care mă trezesc…inundat de lacrimi……
Nu ,nu sunt de durere…
Lacrimi de disperare şi neputință…
Un mic teran adulmecând necuprinsul….
Şi…..şi…gata
Firul Ariandei
S-a rupt…..
Violeta SECOȘAN CADAR
Timișoara
7 octombrie, 2018