Ascult tăcerea
E plin văzduhul de tăceri
Penumbre îți acopăr chipul,
Sub soarele adânc și rosu
Respiră plaja și nisipul.
O dezmierdare văd,de valuri,
Și luptă surda, mi se pare
Meduzele corale poartă
Tăcerile din fund de mare.
Și sufletul tăcând o clipa
Parcă în piatră se preface,
Un zbucium uriaș ne cere
Ca plată tot atâta pace?!
—————————————-
Violeta SECOȘAN CADAR
Timișoara