Căutând secretul nemuririi
Alergăm cu tălpile fierbinți,
prin sufletele pline de angoase,
Simțind durerea cum pătrunde,
prin vene, prin carne și prin oase…
Durere, care vine din universul ,
ce-i lipsit, de lumina unor astre…
Ca tăcerea ce aduce intuneric,
în interiorul sufletelor noastre…
Când sufletele se despart, se rup,
lăsând în urmă, numai amintiri…
Iubirile dispar, din inimă și trup,
dar nu se vor uita, în noile trăiri !
Murim în noi, murim în fiecare clipă
și ne-ntrebăm, ce este nemurirea !?
Cum e, dacă există , unde o găsim
și dacă veșnic, ne oferă fericirea !
Atâta timp cât suntem încă vii,
vom căuta adânc, în sufletele noastre,
Poate vom afla, secretul nemuririi…
De nu, poate-l găsim, mai sus de astre !
——————————–
Vasile MIRCESCU