Urmele mesajului literar rămân în paginile revistei ”Agora literară” – publicație editată de L.S.R. (Directori – d-l Al. Florin Țene, redactor șef d-l Iulian Patca) prin creațiile poeților, care scriu cartea limbii noastre, oferind cititorului, oricare ar fi structura psihologică sau intelectuală a cititorului, un spațiu vast de semnificații posibile.
În ”POEME ÎNSÂNGERATE” poeta Titiana Nica Țene aduce informația estetică ALEATORIE, ce decurge din structurile afective percepute, decodificând receptorii, pentru a transmite mesajul poetic, purificând și înălțând sufletește prin individualitate estetică, transformând poezia în cântec, meditând la timpul fără nume și ireversibilitatea lui:
”M-am așezat pe-aceeași bancă
Pe care noi ne-am cunoscut
Și se făcea că suntem tineri
Și amintirea m-a durut.”
(Singurătate)
Există cititori care prin sensiblitate și cultură, sondează un text poetic ”până în profunzimile-i tăinuite, dezvăluind valori inculeate de geniul creatorului, de care el însuși n-a fost întotdeauna conștient”. A citi bine, spune J. Mourot ”înseamnă a înțelege ce vrea opera, a ști ceea ce a vrut să spună autorul și nu știa că vrea.”
Comentând un emistih – G.I. Tohăneanu spune în Epigonii: ”Văd poeți ce-au scris o limbă …”
E de înțeles că Eminescu relevă nu numai dulceața limbii ci și armonia ei, ”organizarea ei geometrică în fagure.”
Doamna Titiana Nica Țene impune o poezie a timpului, a esteticii, cu calități de suavitate, de seducție verbală, dominată de sentimentul unei biologii sănătoase:
”Să vină primăvara cu sclipiri de soare
Cerul să-și arunce albastru-n viorea
Vălurească grâul precum o mare
Ghioceii aibă străluciri de nea
………………………………………
………………………………………
Doamne, că pe lume nu-i nimic mai sfânt
Ca o primăvară, când învie toate.”
(Sfântă primăvară)
Dorul de inocența copilăriei se dezlănțuie în versuri și stări emoționale:
”Ce mic e tată dealul copilăriei mele!
Mi se părea un munte când eram în sat
Tu mă privești de-acolo dintre stele
Mustrându-mă duios că am plecat”
(Poezia – Să uit definitiv)
Continue reading „Paraschiva CĂRBUNAR: Cartea limbii noastre, în viziunea cititorilor de excepție”