curge lumină prin vene
…
întunericul sâsâia
– precum cobra –
încolăcit într-un fir de ață
uitat de cardiolog
în ceasornicul verde
am îmbătrânit împreună
forma incișivilor rudimentele de coroană
nu trădează
căutam prin râpe
întunecate
măcar un vis plăcut
dar vulturul a pus stăpânire
pe celulele mele
până să învăț cum să trăiesc
mi-a survolat teritoriul
însă
văzul meu
a vrut
să capete un sens
———————————
Simona ȘERBAN
6 aprilie 2018
Ecoul
Ecou de suflet,
ecou de gând,
amintiri legate de crește-ngânând.
Ecou de urlet,
de sărut,
foc mocnind în aşternut.
Ecou ce spargi dureri în stânci
lăsând ridurile-adânci,
prin ceață
deschizând firide,
gânduri ce umblă în haită, desprinde!
Inimă, ce bați cifrat,
un cod morse,
neregulat,
ecoul tău, întors târziu,
când va veni, n-o să mai fiu!
———————————
Simona ȘERBAN
28 octombrie, 2018
Brocartul vieții
Femeii brune sau roșcate
Cireașa neagră, coaptă-i place.
Statui de-mbrățișări își face
Lăsându-și buzele mușcate.
O melopee-n poezie!
Femeia blondă arde toată!
Cu fir de chiparos ornată
Brocartul vieții tale fie!
Talaz de stele înfrunzite
Prin plete moi, de fată, trece.
Parfum de lotuși, dor să sece,
Din pânza dragostei urzite.
Pe buze fragede-și depune
Sărutul tandru, blânda lună.
Amor nemuritor răsună
Îndrăgostiții să-i adune.
———————————
Simona ȘERBAN
29 septembrie, 2018
și
câte frunze or să cadă
nespovedite
neiubite
ducând în pământ
tăceri
câte păduri fără pudoare
vor avea vise erotice
din mine
smulse
copaci fără brațe
și fără buze
se vor ivi la ferestre
cerșind
———————————
Simona ȘERBAN
Sibiu
4 septembrie, 2018
Inima-mi bate
Inima-mi bate ca stropii de ploaie
Ce-aduc la fereastră fărâme de dor,
Boabe de rouă prelinse-n șiroaie
Dansează-n talazul imens, din decor.
Trupu-i de sticlă, lumină împarte,
Iubirea pe viață amprenta i-a pus,
Ochii-s petale, iar sufletu-i carte
Ce anii în salbă de-argint mi-au adus.
Ruina din suflet, molozul fierbinte,
În seri de iubire de azi am schimbat,
Ca firul de iarbă se-nalță, cuminte
Fiorul iubirii, deși-i grizonat.
E liniște-n noapte și pașnic e vântul,
De veghe sunt macii în suflet aprinși
Și lira se-aude, își flutură cântul,
Iubiri se preling pe sub ochii închiși.
Inima-mi bate, ca stropii de ploaie
Ce cad cu iubiri pe buze fierbinți,
Cununa de stele ce-ai pus-o-n odaie
Icoana mea este ca sfânta-ntre sfinți.
———————————
Simona ȘERBAN
Mediaș
29 august, 2018
De ce?
citesc în ziar că
achiziționezi un loc
unde trandafirii cresc în formă de cruce
în seif stau
asigurări pe averea frunții
am cărări
ce duc spre răsărit
sunt proiectată să trăiesc
de pe urma funcțiilor glandelor
sufletul eliberează enzimele tinereții
timpul încetează să existe
moartea este un nimic fără sens
de ce mă obligi totuși să mor
———————————
Simona ȘERBAN
Sibiu
15 august, 2018
Pecetea dragostei eterne
Sub cerul versurilor ude,
De dorul tău, m-aștern cărare
Ca litere din trupuri nude
Și stele ce se scaldă-n mare.
În spațiu’-n care-i numai versul,
Întind covor din Lună Nouă,
Veșmânt țesut s-aline mersul,
Sub pașii tăi, stropiți cu rouă.
Grădina poeziei noastre
Boboci adună în poeme
Și smirnă picură din astre
Pe rozele cu diademe.
Din gânduri ce pulsează-n vene,
Poem, azi, nemuresc în carte.
Pecetea dragostei eterne
Pe trupul tău – e-un cer aparte.
–––––––––––
Simona ȘERBAN
Sibiu
19 iulie, 2018
Corabia cu poeți
În lumea lipsită de-ntinsele maluri,
Cu boare de taină, cu lacrimi de-absint,
Corabia se-ndreaptă spre albe portaluri
Sub bolta dospită în sori de argint.
Mi-o leagănă, mare, în balta de sânge,
În jarul și furia din larguri țipând,
Iar urmele coapte, cu galben atinge,
Ca sfinte recolte să văd adunând!
Poetu-i odrasla pieirii și-a ceții!
În fir de bumbac, tu, poartà-l în larg!
Vibrații de valuri, sub cer, dimineții,
Îngeri și aștri sà-ntinzi în catarg!
–––––––––––
Simona ȘERBAN
Mediaș
14 iulie, 2018
Lan de maci mi-aduc aminte
Largul mării iar mă cheamă,
Line valuri să mă-mbrace.
Flăcări parcă se destramă,
Pânza vieții cute face.
Flori de aur briza-aduce,
Prinse-n scoicile sonore.
Vraja apei mă seduce,
Florile sunt inodore.
Salbă de mărgele-albastre
Marea, plânsă, împletește.
Trendul valurilor noastre
Ca nisipul risipește.
Brațul, tandru, mă cuprinde,
Trupu’-n cactuși stând, cuminte.
Ceața zărilor se-ntinde,
Lan de maci mi-aduc aminte.
–––––––––––
Simona ȘERBAN
Eforie Nord
3 iulie, 2018