Săptămîna Mare

 

Îi Săptămîna Mare, Prier în calendar
Iar prunii-s încărcați cu flori dalbe, cituș*
O toacă bate-n deal, pe văi ecou-i clar
O mamă-și strînge doru-n mîinile căuș.

 

Și oile-s ciopor, păscînd neliniștite
Cu ochii umezi, știind ce-o să se-ntîmple.
Se-apleacă peste mal cu crengile-nverzite
O salcie ce plînge cu mîțișori pe tîmple.

 

Îi Săptămîna Mare, tot omu-acum postește,
Fasolea cea bătută la loc de cinste îi
Doar câte-un păcătos, la dulce, mai rîvnește
-Ptiu!… Doamne, iartă-mă!… își zice-n sinea lui!

 

Iară în Joia Mare, ceara se topește
Se împistresc* la ouă ori se fierb cu ceapă
Se coace și colacul, fașîr* se pregătește
Să aibă creștinul după ce bea… apă!

 

Ia foc cimitirul cu lumini aprinse
Bucuria-i mare: – Cristos a-nviat!
Cerul se deschide, doruri mai sunt stinse
Lumină-i în suflet: – Adevărat a-nviat!

Cituș – buchețel; împistresc – încondeiază; fașîr – drob.

——————————-

Ileana Cornelia NEAGA

2 aprilie, 2018