Costinel LUNGU: Dalia cântă (poeme)

ALEE DE SENTIMENTE

 

Dalia și-a lăsat corpul

pictat în oglinda din antreu

la plecare și-a pieptănat

sufletul

praful de colonie

“Aer Pozitiv”

se topea  în nuanțele dimineții

un milkshake în barul La Noria

trezea simțurile

aleea îi încetinea mersul

pietrele reci își acceptau

strivirea

fără ca ele să dispară

sub greutatea gândurilor ei

care micșorau ziua

îmbrățisând răceala noapții

pietrele și stoicismul lor

așteaptă greutatea altor gânduri

 

 

DALIA PRIVEȘTE

 

Pe-o rază de anotimp

Se leagănă un suflet

Moartea nu doare

doare nepăsarea din noi

neputința de a întoarce timpul

Doare glasul născut

din singurătăți târzii

nu poți îndulci convingeri concise

Doare absența unei priviri

în golul rămas ca moștenire

Strigătul cerului

te ridică și te invită  să mergi

spre durere

ai ales suferința unei iubiri șifonate

Magia irisului tău

se va opri pe buzele căutătoare

ca un sărut în inima mea

ador prezența ta

Aș vrea să fii

când aparent nu vei mai fi

 

 

DOUĂ LUMI

 

Dalia s-a prins

de gândurile mele

am luat-o acasă

pereții salonului deschid

porți în preajma ei

Se înțelege de minune

cu Emy

reconciliantă

ne așează față în față

ne îmbrățișează

într-un zâmbet

se retrage în paginile

viselor mele

 

 

DALIA CÂNTĂ

 

Dimineața dezvelește

zori de rouă

stele fugitive se retrag

pe bolta altor lumi

romantici fără somn

se întâlnesc la povești

în nopți albe

 

 

Trei păsări matinale

se ceartă pe verandă

Cafea și croissant la ziar

lumina închide pleoapele

mireasma îndulcește zâmbetul

ridică brațele și cuprinde

caisul în pârg

Continue reading „Costinel LUNGU: Dalia cântă (poeme)”