Survolare
Dincolo de arătătorul cuvântului meu
stau virgule aztece în buzunarul
inimii din dreapta,
tot acolo
sunt rămășițele unui eu duplicat
în foșnetul ploilor de catifea,
în partea stângă nu am inimă
am doar căderea Constantinopolului
și câteva aripi de năduf
cu mirosul tău cântând la flaut,
creștetul clipei îl am în frunte
între doi ochi de Pitagora,
un vis conservat în lacrimi obtuze
survolează deasupra umerilor
cu un Michelangelo copil
în somn,
și eu mă scurg tăcut
în lume !…
————————–
Simon JACK
Israel
Mai 2019