Subcutanat
de fapt păcătuirea noastră
e singura potcoavă în fuga mânzului
cuprins de febra ierbii cu firul
despicat,
troițe din stele fără noapte
trotuare-n cerul trupului
fără plămadă sunt zâmbete de soare
întârziat,
iubirea dezbrăcată fugind nebotezată
prin castele de nisip
ne-a luat ostatici, ne face plajă
în propriul nostru
asfințit,
neatinși, nurii nu se văd
sunt orhidee de sudoare așteptând,
tu îmi citești în palmă, eu iti revendic
teama de-a mă ști,
și amândoi ne rupem graba
subcutanat,
că nu vom lăstării…
————————–
Simon JACK
Israel
Iunie 2019