Simon JACK: Poetică de buzunar…

Voi pleca,
să nu-mi mături pașii
și lasă- mi încă crudă umbra
în pragul ușii
și răsuflarea aia-atât de lungă
pe-o margine de canapea,
ceasul să nu-l întorci
clipa o taie cu brațul stângii
ce nu-ți cuprinde sfertul pâinii
fără mine,
te du la colțul străzii ce nume
noi i-am pus,
udă sub talpa ta colbul ce l-am călcat
împreuna și lasă să-i crească
iar o leacă din mugurii
ce se vor lăsa,
din prima brumă înainte
de a te ninge surd
…cu iarna mea !

31 august 2019

 

 

Septembrie

 

M-apuc să culeg de toamnă
umbrele le fac statui
pe-o rană,
in lumina nimănui.

Cad din frunze răsărituri
asfințituri se fac ram,
se-arcuiesc pe ore mituri
vremea-n liniște-i balsam…

În Septembrie mă scutur
de pământul colorat,
al vitraliilor din sâmbur
unui fruct cu nimb furat.

Plâng de ciuture flămânzii
ce-și fac setea ancorare,
intr-o fugă ce doar mânjii
o fac cailor splendoare!

Toamnă iar, repaos mare
cocori stau în loc de cer,
se desfac meridiane
și se scurg în ploi lejer.

M-apuc să culeg de toamnă
număr inimi în pământ,
desfac câinii de la stradă
și mă-ntorc iarăși cuvânt!…

2 septembrie 2019

 

 

Gânduri la repezeală

 

inabordabilă,
visarea augmentată dintre două
anotimpuri cadrează
păsări de somn
in carantina pleoapelor înaripate,
de ce fugi de la mine
ochiule din pragul frunților
mimate?

dacă vei trece tiptil
prin lanurile gri ale aritmiei mele
sezoniere,
te vei trezi înjumătățit
la fiecare sfert de oră cu greieri
in palme,
cu flori de câmp încă neculese
de nimeni în forfota pașilor
ce nu strivesc pământul,
vei vorbi macilor
de roșul sângelui ce-și ascute
ingăduința de-a respira
unde-i place,
olar vei fi cu mine
la prânzul argilei cu setea din ponoare,

și toate gândurile mele
grăbite
ca ale tale,
ca ale noastre, toatele împietrite
in așteptarea unui
ceva,
iubitule
toate gândurile,
sunt mătănii de aer mereu uitate
inapoia unui stârv
de seninătate…

3 septembrie 2019

————————–

Simon JACK

Israel

Lasă un răspuns