Simon JACK: Poeme

Zilele trec

 

una după alta zilele trec
ca aburii ferestrelor închise în spatele
zidurilor ce-și risipesc obloane,

rămân mereu același zid
același rost
intre cărămizi ce știu a descifra
…ruine amețitoare,

zilele trec
trec pe de rost
și lutul vămilor e gata,

cei ce aprind lumina după noi
aceleași ziduri în fața ferestrelor
umezite de aburii
altui noroi,

…dar cu obloane risipite
in nouă descifrare,

zilele trec
aceleași vămi, amețitoare!…

 

 

Flanel

 

La picioarele absurdului
iși fac baie în lapte de geană toate umbrele
ce s-au murdărit
in albul imaculat al insomniilor
cu gust de fructe de pădure,
un pic mai jos
orizontalul pământ al ochiului străveziu
se amestecă în copitele de rumeguș
al unei carii ce-și așteaptă ninsoarea
peste flori de liliac-vampir,

lângă un capăt de disperare
o jumătate de inimă
de grifon
aleargă pe sârmă ghimpată
intr-un flanel din piele de paradis
declinând gerul ascuns în frunze de pere
pierdute printre gutui
…absurd de arămii.

 

 

Tăcerea

 

tăcerea e păcatul tău,
uliu ce coboară din marea cerului
incarcerat sub funduri de lumină
ademenind paloarea altui cer,
variațiuni de liniști acaparând festine
de ecouri în guri
ce nu se strig,
tăcerea e păcatul tău
uliu ce coboară încet pe brațul meu
e pace între aripi
și-n zbor atât de frig!…

————————–

Simon JACK

Israel

Octombrie 2019

Lasă un răspuns